Senatorul Titus Corlățean a intervenit, miercuri,  în plen cu privire la o propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Parlamentarul social-democrat se opune prezenței ofițerilor acoperiți în rândul judecătorilor și procurorilor. El a precizat că, în esență, susține propunerea legislativă.

„Nu știu ce ați înțeles dumneavoastră din această expunere foarte generală și cu o finalitate politică, dar aș vrea să vă spun cu deplin respect despre ce este vorba de fapt în acest proiect de lege. Și vreau să vă citesc primul articol al propunerii legislative de modificare a Articolului 7 din legea de bază, Legea 303/2004, și spune cam așa: «Judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, personal de specialitate nu pot fi lucrători operativi, inclusivi acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui Serviciu de Informații, nu pot desfășura activități de cooperare cu lucrători sau colaboratori ai nici un Serviciu de Infirmații. 2) Încălcarea dispozițiilor aliniatului 1 conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător, de procuror. Persoanele prevăzute completează anual o declarație olografă pe proprie răspundere potrivit legii penale». Sunt prevăzute competențele CSAT, CSM, așa cum s-a întâmplat în alte state central est-europene. Nu știu cine a fost și ce a fost incomod și cui a fost incomod, politic, în magistratură, dar noi citim cu totul altceva în această lege, citim un lucru corect din punct de vedere juridic și democratic. Judecătorii și procurorii, magistrații unui stat democratic, nu trebuie să fie securiști, nu trebuie să fie lucrători sub acoperire, Serviciile de Informații au obligația să nu racoleze magistrații statului democratic și dacă totuși se întâmplă ceva trebuie să existe o sancțiune legală și democratică. Despre asta este de fapt vorba și ceea ce ne spune coaliția de guvernare, începând cu Partidul Național Liberal, astăzi, că ne-a mai spus și anterior o formulă mai sofisticată, este că domniile lor doresc ca magistrații României să fie aserviți Serviciilor de informații, că e bine, pe lângă protocoalele anterioare clasificate, din 2009, din 2016, cu acele combinate nordice între procurori și Serviciile de informații în ancheta penală, cu subordinarea magistratului procuror, trebuia să transmită informații în termen de 60 de zile cu privire la modul cum se gestionează dosare, cui?, Serviciului Român de Informații. Niciodată nu ați condamnat dumneavoastră cei din Dreapta sau de la neomarxiști aceste protocoale total nedemocratice. Niciodată, începând cu președintele României, nu ați luat atitudine pentru că acest lucru nu are nimic de-a face cu statul de drept, după cum și respingerea acestei legi pe considerente penibile legate de incertitudinea aplicării legii în timp. M-am uitat în raportul Comisiei juridice. Este o rușine. Vă asumați răspunderea dumneavoastră, dacă veți vota din coaliția de guvernare, pentru subordonarea oficială, clară, explicită, a magistraților României Serviciilor de informații în statul, așa-zis democratic, român. Sugestia mea este să vă gândiți foarte serios. Vor fi consecințe și vom face toate demersurile posibile, în plan intern și în plan extern… Gândiți-vă foarte serios, retrimiteți la Comisie și lucrați dacă doriți pe aplicarea legii în timp, dar această lege, pentru sănătatea democratică a României, trebuie să fie aprobată în mod demn de Parlamentul României. PSD nu este de acord cu respingerea acestei legi”, a declarat Titus Corlățean.

 

„Dincolo de lucrurile acestea care, într-o terminologie hashtag, se numesc abureală, vreau să vă spun un lucru foarte clar, ca jurist: acest text de lege introduce formulări imperative în text, introduce proceduri, competențe, începând cu CSAT, cu CSM și toate celelalte. Este spre sănătatea sistemului judiciar și a democrației românești să introducem o normă foarte clară care să sancționeze dacă unii magistrați sunt lucrători sub acoperire ai Serviciilor de Informații, au acceptat să fie racolați sau au fost supuși la presiuni de către Serviciile de informații și același lucru trebuie să se îndrepte și către cei care fac din Serviciile de informații, și au făcut, nu aș spune Slavă Domnului în nici un caz, au făcut în toți anii ăștia în România. Motivul pentru care această lege este importantă este altul, care pe scurt l-a spus colegul Cazanciuc și doamna Șoșoacă, sunt o serie de magistrați ai României care au fost victime ale acestui sistem de combinat, în general Parchet, DNA cu Serviciile Române de Informații, și vă dau câteva nume, pentru că zilele acestea chiar am dorit să înțeleg pe unii dintre acești magistrați, de unde curajul nebun de a spune public anumite lucruri. Cazul judecătoarei Stoicescu de la Timiș, nu înțelegeam de ce este așa de curajoasă această doamnă judecător în a spune lucruri public și am înțeles de ce, atunci când, ca judecător de drepturi și libertăți, a refuzat avalanșa pe bandă rulantă de la procurorii DNA de a face arestări, arestări, arestări, fără probe și combinată iarăși SRI cu DNA, i s-a inventat un dosar și a fost amenințată inclusiv de procurori, intrând la dumneaei în casă când nu era prezentă și mutându-i mobila și lăsându-i semne „am fost acolo” și cu mesaje pe care le primea „vei fi arestată mâine”, „vei fi arestată mâine”, pe același segment de DNA cu SRI. De ce Liviu Tudose, procuror general, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost victima aceluiași sistem și unității „de elită”, pe aceiași combinată cu SRI-ul și cu conducerea DNA. Și multe alte chestiuni. Dacă doriți acest lucru votați respingerea acestei legi. Dacă sunteți oameni raționali și responsabili, dincolo de politică, pentru binele judiciarului și independenței judiciare din România și pentru binele României atunci retrimiteți la Comisie, refaceți dacă e ceva de refăcut, dar haideți să votăm această lege pentru că este necesară pentru o Românie democratică”, a mai transmis demnitarul de la tribuna Parlamentului.