Stabilirea cadrului legal este prioritară în ceea ce privește tragerea la răspundere a celor vinovați pentru crime de agresiune, cum este cazul Federației Ruse împotriva Ucrainei, a arătat senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă. Demnitarul român a avut o intervenție în cadrul audierii comune a Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului și Comisiei pentru afaceri politice și democrație, cu tema: Răspunderea Federației Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei - rolul Consiliului Europei.
În contextul discuției privind necesitatea sancționării crimei de agresiune comise de Federația Rusă împotriva Ucrainei și a crimelor umanitare împotriva civililor, senatorul român a arătat că, dintre cele trei etape de urmat, menționate de experții invitați - crearea cadrului legal, prin instituirea unei jurisdicții internaționale/universale, instituirea unui registru de cazuri și stabilirea sancțiunilor - prioritară este stabilirea cadrului legal, fără de care cei responsabili de astfel de crime nu pot fi trași la răspundere. La audieri au participat, în calitate de experți, Christos Giakoumopoulos, director general, Departamentul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, și Jörg Polakiewicz, director pentru consiliere juridică și drept internațional, Consiliul Europei.
Membru al Delegației Parlamentului României la APCE, Corlățean a participat la cea de-a doua parte a Sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care s-a desfășurat la Strasbourg în perioada 24-28 aprilie 2023.
Cu acest prilej, au avut loc dezbateri în plen și reuniuni ale Biroului, comisiilor și grupurilor politice din cadrul APCE.
Dezbaterile plenare au inclus examinarea deplinelor puteri ale delegațiilor naționale; alegerea vicepreședinților APCE, prezentarea, de către comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, a raportului de activitate pentru anul 2022, prezentarea raportului privind Observarea alegerilor prezidențiale din Muntenegru (19 martie și 2 aprilie 2023), precum și o sesiune de întrebări adresate secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.
Au avut loc, de asemenea, o dezbatere de urgență referitoare la situația civililor ucraineni, îndeosebi a copiilor strămutați forțat sau transferați în Federația Rusă sau în teritoriile controlate de facto de către Rusia și două dezbateri de actualitate privind rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova și, respectiv, viitorul Summit al Consiliului Europei de la Reykjavik (16-17 mai 2023).
Plenul Adunării a adoptat rapoartele cu următoarele teme: Convenția Europeană a drepturilor omului și constituțiile naționale; Implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului; Evaluarea funcționării parteneriatului pentru democrație; Strategii politice pentru prevenirea și contracararea consecințelor dezastrelor naturale; Salvgardarea democrației, drepturilor și mediului în practicile comerciale internaționale; Respectarea de către San Marino a obligațiilor și angajamentelor sale de stat membru al Consiliului Europei; Observarea alegerilor prezidențiale din Muntenegru; Tinerii și media, se arată într-un comunicat al Senatului.