În fiecare an, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991.
Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.
Consiliul Europei afirmă că statele membre trebuie să elaboreze, de urgenţă, planuri naţionale de acţiune pentru siguranţa jurnaliştilor, care se confruntă, din ce în ce mai des, cu presiuni nejustificate, intimidări, violenţe şi alte forme de ingerinţă în activitatea lor. Potrivit secretarul general al organizaţiei, Marija Pejcinovic Buric, pentru a proteja democraţia, ţările trebuie să creeze un mediu propice în care mijloacele de comunicare în masă pluraliste şi independente să poată funcţiona şi să-şi joace rolul esenţial de observatori critici. Ea s-a referit, totodată, şi la raportul anual publicat recent de Platforma pentru Siguranţa Jurnaliştilor şi Protecţia Jurnalismului, în care autorii constată deteriorarea libertăţii presei în unele ţări europene, în special în Rusia şi Belarus.
Ziua Mondială a Libertății Presei: declarația Înaltului Reprezentant în numele Uniunii Europene
Protecția libertății de exprimare, înscrisă în Declarația universală a drepturilor omului în urmă cu 75 de ani, rămâne o prioritate-cheie pentru acțiunile pe care UE le întreprinde în domeniul drepturilor omului. Anul acesta ne alăturăm UNESCO pentru a sublinia că astăzi, mai mult ca oricând, libertatea de exprimare este esențială pentru toate celelalte drepturi ale omului și contribuie în mod decisiv la „Conturarea unui viitor al drepturilor”.
Deși garantarea unei mass-media libere, independente și pluraliste este vitală pentru democrații reziliente și sănătoase, libertatea presei este în prezent în pericol în majoritatea părților lumii. Jurnaliștii, lucrătorii din mass-media și toți cei care aduc publicului informații independente de calitate, scot la lumină atrocități și încălcări grave ale drepturilor omului și le cer socoteală celor aflați la putere sunt din ce în ce mai mult supuși discreditărilor, amenințărilor și atacurilor, inclusiv prin dezinformare.
Reporteri care relatează din Ucraina atacată, jurnaliști din Belarus și Afganistan, mass-media independentă din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, jurnaliști locali din America Centrală, laureați ai Premiului Nobel din Filipine și Rusia și mulți alți lucrători din mass-media din întreaga lume, inclusiv din Europa, continuă să plătească un preț ridicat pentru faptul că își fac meseria.
Jurnalistele sunt în mod special vulnerabile la amenințări și atacuri din ce în ce mai numeroase, atât offline, cât și online. Acestea sunt expuse stigmatizării, discursurilor sexiste de incitare la ură, trollingului, violenței sexuale și bazate pe gen și chiar uciderii. 73% dintre jurnaliste au fost victime ale amenințărilor, abuzurilor și hărțuirii online în cursul activității lor. Niciodată nu au fost atât de multe jurnaliste în închisoare ca în prezent.
În calitate de apărătoare ferventă a dreptului la libertatea de exprimare, UE condamnă toate formele de amenințare și violență împotriva jurnaliștilor și sprijină lucrătorii din mass-media aflați în pericol prin intermediul misiunilor locale și al programelor dedicate, cum ar fi platforma Safejournalists din Balcanii de Vest, proiectul Sprijinirea mass-mediei independente și a libertăților fundamentale din Cambodgia și programul Reziliența mass-mediei din Afganistan.
În paralel, UE acționează la nivelul Uniunii: combătând acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP), reglementând serviciile și piețele digitale și propunând un act legislativ privind libertatea mass-mediei.
În același timp, ne consolidăm capacitatea critică de a combate manipularea informațiilor și ingerințele străine și de a ajuta cetățenii din Europa să își sporească reziliența la dezinformare, manipulare și propagandă, prin inițiative precum platforma EUvsDisinfo și Observatorul european al mass-mediei digitale.
Apărarea și promovarea libertății presei este o misiune universală care nu cunoaște frontiere. Apărarea și promovarea libertății presei este o misiune universală care nu cunoaște frontiere. UE își menține angajamentul de a colabora cu guvernele, cu mass-media și cu societatea civilă, atât în cadrul forurilor internaționale, cât și la nivel local, pentru a derula inițiative și a consolida libertatea presei în întreaga lume.
