Senatorul de Dâmbovița, Titus Corlățean, vicepreședinte al Senatului, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a participat la cea de-a 82-a reuniune plenară a ECRI ( Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței) ale cărei lucrări s-au desfășurat în format online.

În calitatea sa de reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație la ECRI ( Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței), senatorul Corlățean a avut o intervenție pe marginea priorităților actuale ale APCE, care se concentrează în principal pe elaborarea și adoptarea unor rapoarte cu recomandări pe tema impactului pandemiei de Covid-19 asupra societăților europene în diferite domenii socio-economice.

Parlamentarul a menționat totodată că, în cadrul a cinci comisii APCE, sunt în pregătire rapoarte în baza mai multor audieri, care au fost organizate în ultimele săptămâni, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și a altor experți europeni. Corlățean a arătat că aceste comisii anterior menționate examinează cu atenție situația democrației și modalitățile de gestionare de către guvernele statelor membre ale Consiliului Europei a impactului pandemiei de Covid-19 în plan național, funcționarea instituțiilor democratice în perioade de criză, inclusiv din perspectiva rolului parlamentelor naționale în exercitarea controlului democratic asupra guvernelor și, în special cu privire la modul în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului au fost restrânse și afectate în această perioadă. În context, senatorul Corlățean s-a referit în mod explicit la abordările din comisiile APCE de monitorizare, afaceri juridice și drepturile omului și afaceri politice și democrație din care face parte, inclusiv preocupările față de unele state membre care au recurs în plan intern la notificarea Secretarului general al Consiliului Europei, în baza art. 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale, pentru a justifica adoptarea, în această perioadă, a unor măsuri în plan intern, care, în mai multe situații naționale semnalate, au depășit în mod abuziv limitele acceptabile pentru o perioadă de criză ale restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale.

În acest context, senatorul Corlățean a dat exemplul României, în care Președintele și Guvernul au adoptat reacții politice critice și au formulat atacuri politice inacceptabile în plan democratic la adresa Parlamentului, Curții Constituționale și Avocatului Poporului, care și-au exercitat competențele constituționale de limitare a măsurilor guvernamentale sau, când situația a impus-o, au fost declarate neconstituționale unele măsuri adoptate de Executiv, care au vizat restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale. Totodată, acesta s-a referit și la procedura inițiată de Guvern de demitere în Parlament a Avocatului Poporului, demers care aduce atingere autorității și independenței acestei instituții fundamentale în orice democrație, o situație similară inacceptabilă fiind înregistrată și la adresa Curții Constituționale.
În final, senatorul Corlățean a propus ECRI ( Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței) ca alături de APCE și de Comisia de la Veneția, să examineze, ca temă de fond, modalitatea în care drepturile și libertățile fundamentale pot fi restricționate sau sunt afectate demersurile de limitare democratică acceptabilă în perioadele de criză, cum este actuala pandemie de Covid-19 și să formuleze recomandări de politică generală în acest domeniu.