Sala Unirii a Consiliului Județean Dâmbovița a găzduit astăzi, 7 octombrie 2019, dezbaterea publică privind construirea domeniului schiabil și a infrastructurii turistice în zona Padina - Peștera (etapa I, Pârtia Cocora).

Au fost expuse  elementele care fac oportună această investiție, dar și analizarea impactului generat de realizarea pârtiei Cocora asupra potențialului turistic al județului Dâmbovița.

Consultantul cu care Consiliul Județean a încheiat contractul pentru acest studiu de soluție a estimat că investiția se va ridica la peste 26 de milioane de euro. Prezentarea tehnică "sună" bine... pe hârtie, însă, în realitate, asupra ei planează mult scepticism în privința concretizării. Și orizontul de așteptare este unul, în varianta optimistă, de vreo 7 ani. În condițiile lipsei finanțării,  sunt avansate vreo 3 decenii de așteptare.



"Încercăm să ne preocupăm pentru ceea ce înseamnă dotarea cu infrastructură a ceea ce am reușit să definim ca fiind zona stațiunii de interes național Padina - Peștera (...) Sigur că cel puțin eu aud vorbindu-se despre ceea ce înseamnă stațiunea Padina - Peștera și pârtii de schi încă de prin anii 2004 - 2005. Sigur că putem discuta despre ceea ce s-a făcut și, mai ales, despre ceea ce nu s-a făcut. Până să vin la această întâlnire am avut o discuție cu reprezentanții Parcului Natural Bucegi, pentru că ar trebui să știm acest lucru – este singura stațiune turistică proiectată a fi făcută, în ultimii 30 de ani, în România, de la zero și singura stațiune turistică ce se construiește într-un parc natural. Deci, cred că ar trebui să avem în vedere aceste lucruri în momentul în care discutăm despre orice proiect de investiții. Știți foarte clar că acolo chiar se lucrează și este în fază de finalizare planul de management al parcului, care ar urma să definească, în momentul în care va fi aprobat de către instituțiile competente, ce înseamnă o zonă de dezvoltare durabilă, zone de protecție sau zonă de protecție exclusivă.
O altă precizare – acolo sunt mai multe idei, mai multe concepte referitoare la pârtiile de schi. Și mai fac o precizare foarte importantă pentru opinia publică: discutăm despre o pârtie de schi, dar nu a discutat nimeni, până acum, de infrastructura conexă pârtiilor de schi, în speță drumul de acces la pârtie, drumul tehnologic care ar trebui să deservească pârtia, instalațiile de alimentare cu energie electrică, instalațiile de alimentare cu energie pe cablu, instalațiile de zăpadă artificială pentru pârtiile de schi. Aceste lucruri nu se pot întâmpla într-o noapte și presupun un efort titanic, nu numai prin prisma, să spunem, a coordonării, ci, mai ales, pentru ceea ce înseamnă această zonă. Sigur că s-au făcut pași înainte și eu cred că astăzi va fi o primă discuție", a precizat președintele CJD, Alexandru Oprea.
"Am speranța că, în cadrul viitorului POR 2021 – 2027, vom putea accesa, cel puțin la nivelul regiunii, fonduri pentru dezvoltarea stațiunilor turistice de interes național, pentru că, vă spun sincer, nu e ușor să găsim atâtea resurse financiare pentru a crea acolo infrastructura de drumuri, infrastructura de alimentare cu apă și rețeaua de canalizare, infrastructura de alimentare cu energie electrică, gaze, infrastructura conexă, stradală, ceea ce înseamnă parcări, iluminat public și tot ce trebuie să avem într-o stațiune în secolul al XXI-lea.
Repet, este un început, este un concept pe care ne străduim să îl integrăm. Sigur că nu este perfect, ci perfectibil, dar este un pas înainte. Colegii mei cu pregătire tehnică vă vor da explicații tehnice; eu pornesc însă de la premisa că important este să începem. Și să începem de undeva. Să facem această primă pârtie și, desigur, să facem demersurile necesare, pentru că nu este rezolvată în totalitate, astăzi, când vorbim, problema exproprierilor, cel puțin în legătură cu ceea ce înseamnă partea conexă pârtiilor; vă spuneam despre drumul de acces – ce înseamnă, viitoarea translatare a zonei unde vor veni pilonii pentru stâlpii de susținere ai instalației de transport, ce înseamnă drumul tehnologic etc. Sunt multe lucruri de făcut și la nivelul instituției pe care o reprezint, lucruri care presupun, în primul rând, alocarea de resurse – și nu puține. Nu în ultimul rând, fac precizarea că, în această întreprindere, în acest parteneriat, ar trebui să fim cu toții. Adică să nu pornim de la premisa că suntem competitori, ci parteneri; am rugămintea la dumneavoastră, la mediul privat, la instituțiile statului – trebuie să înțelegem că acest lucru va însemna dezvoltare pentru județul Dâmbovița. Foarte multe persoane întrebau în cât timp se poate face; domnul Jitaru a fost martor la discuția pe care am avut-o la sediul firmei Doppelmayr, unde ni s-a spus foarte clar că, într-o marjă optimistă, în condițiile în care avem resursele financiare asigurate – între 5 și 7 ani, iar, în condițiile în care nu avem resursele financiare asigurate, undeva spre 30 de ani. Deci lucrurile nu se întâmplă peste noapte și nu se întâmplă de pe o zi pe alta, dar cred că menirea noastră aici este să stabilim o foaie de parcurs – și asta ne propunem în primul rând, cu etape de care să ne ținem, indiferent de cei care, într-un fel sau altul, vor decide destinele acestei comunități. Important este să începem și să ne ținem de treabă", a mai spus acesta.

"Atenţia pe care o acordăm acestui subiect este una maximă şi elementul principal pe care vrem să-l păstrăm şi să conservăm este factorul natural, mediul înconjurător, muntele. Toate demersurile pe care le facem şi elaborarea documentaţiei au ca scop central grija mediul înconjurător şi conservarea acestuia, considerând că este punctul central al acestei staţiuni. Avem o grijă deosebită pentru respectarea întru totul a legislaţiei în vigoare privind mediul înconjurător, ariile naturale protejate, Parcul Natural Bucegi. Din acest punct de vedere, am solicitat şi până în prezent am avut răspuns afirmativ din partea tuturor instituţiilor avizatoare să participe alături de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, de Direcţia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, cât şi de cei implicaţi în elaborarea documentaţiilor astfel încât să fie o colaborare cât mai strânsă între beneficiar, prestator şi instituţiile avizatoare şi să putem să avem într-un viitor realist, nu foarte îndelungat documentaţia elaborată”, a declarat arhitectul-şef al județului, Teodor Bâte. 

La dezbatere au mai fost prezenți rectorul Universității Valahia din Târgoviște, directorul Parcului Natural Bucegi, reprezentanți ai Romsilva, ai instituțiilor de mediu, ai investitorilor privați și administrației publice locale și județene.