• Oamenii politici români sabotează sărbătorirea zilei de 4 iunie! Inițiatorul legii care declară ca zi a Tratatului de la Trianon a datei de 4 iunie spune că Ministerul Afacerilor Externe a dat o directivă către toate reprezentanțele diplomatice și ale Institutului Cultural Român (ICR) prin care li se cere să anuleze orice dezbatere sau manifestare dedicată acestei zile!

 

Ministerul Afacerilor Externe a interzis organizarea oricăror manifestări de aniversare a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, a declarat președintele executiv al PSD Dambovița, senatorul Titus Corlățean pentru un emisiunea Piața ideilor găzduită de Evenimentul Zilei.

Titus Corlățean este inițiatorul unei legi care declară ca zi a Tratatului de la Trianon a datei de 4 iunie.

Salut votul de miercuri al Camerei Deputaţilor care a aprobat cu largă majoritate proiectul de lege pe care l-am iniţiat pentru declararea zilei de 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon. Consider că este o zi mare pentru identitatea naţională şi pentru simbolistica românească, pentru statul român, pentru că această lege care a fost adoptată marchează 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon în România, ca o dată esenţială în evoluţia statului român şi contemporan românesc. (…) Această lege era necesară inclusiv pentru marcarea la nivelul tinerei generaţii a unei simbolistici naţionale”, declara Titus Corlăţean, după aprobarea legii.

 

Demnitarul spune că, în urmă cu 48 de ore, Ministerul Afacerilor Externe a dat o directivă către toate reprezentanțele diplomatice și ale Institutului Cultural Român (ICR) prin care li se cere să anuleze orice dezbatere sau manifestare dedicată acestei zile.

Senatorul PSD a mai spus că nepromulgarea de către președintele Klaus Iohannis a legii adoptate de Parlament este un rezultat al vizitei ministrului de Externe ungar Peter Szijjarto la București.

Forţe politice începând cu Jobbik şi Fidesz au determinat şi adoptarea, în 2010, în Ungaria, a două legi, una privind ‘comemorarea’ a aşa zisei tragedii a naţiunii maghiare prin Tratatul de la Trianon şi a doua lege privind acordarea, pe baze etnice, a cetăţeniei ungare etnicilor maghiari care trăiesc în alte state. Dacă vocea statului român rămâne tăcută în planul relaţiilor internaţionale, există riscul de a se auzi numai teoria cealaltă”, a explicat Corlățean.

 Este o zi foarte importantă 4 iunie, deoarece a fost recunoscută internaţional frontiera dintre Ungaria şi România şi actul extraordinar de la 1 Decembrie 1918, care a marcat unirea Transilvaniei cu România, a dobândit recunoaştere internaţională odată cu încheierea Tratatului de pace de la Trianon. Acest tratat a însemnat şi recunoaşterea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau o populaţie majoritară în Transilvaniei”, a adăugat senatorul.