Senatorul PSD, Titus Corlăţean a depus, în procedură de urgenţă, la Senat un proiect de lege care prevede ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, în care autorităţile pot organiza sau desfăşura manifestări şi pot arbora drapelul României. 

Acesta spune că „Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfinţirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria Mamă, România, ci şi confirmarea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau populaţia majoritară în acest teritoriu”.

Senatorul PSD atrage, însă, atenţia că „în perioada recentă se înregistrează o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce priveşte semnificaţia Tratatului de la Trianon. Orice încercare de rescriere a istoriei, de aducere în discuţie a unor poziţii revizionişte, nu poate fi acceptată astăzi, în Uniunea Europeană”.

"Pe 27 iunie am depus la Senatul României un proiect de lege pentru declararea zilei de 4 iunie- Ziua Tratatului de la Trianon. Co-inițiator este colegul senator și lider al Grupului Senatorial PSD, Șerban Nicolae. Proiectul vizează o temă importantă pentru națiunea română, cu o simbolistică importantă pentru statul român, o simbolistică legată de 4 iunie- Tratatul de la Trianon, care din păcate a fost subiect de contestație tot mai evident în ultimii ani, în special din partea unor forțe politice din Ungaria. Pe scurt, aș vrea să readuc aminte faptul că Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920 de puterile învingătoare în primul Război Mondial, și respectiv Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat la Palatul Marele Trianon de la Versailles, de către 16 state aliate, inclusiv România, Nicolae Titulescu a figurat între cei care a semnat Tratatul de la Trianon pe de-o parte și de Ungaria pe de altă parte. Tratatul de la Trianon a însemnat în primul rând consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la patria-mamă, România, și respectiv confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu. De asemenea, a consacrat realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Austro-Ungar care a permis națiunilor care trăiau în acest imperiu să-și formeze, după primul Război Mondial, propriile state naționale, este cazul de exemplu cehilor și slovacilor sau sârbilor, croaților și slovenilor. Este un proiect de lege care, pe scurt, proclamă ziua de 4 iunie în România ca zi a Tratatului de la Trianon, se marchează în mod oficial, politic, cultural, educativ și științific o serie de evenimente la nivel național și local pentru conștientizarea semnificației și importanței Tratatului de la Trianon pentru națiunea română. Aceste proiect de lege stabilește o serie de obligații în sarcina autorităților centrale, naționale și locale și nu în ultimul rând, Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României în conformitate cu prevederile legale competente în materie. Se va asigura intonarea imnului național, folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători. Am prezentat pe scurt această inițiativă legislativă care are o importanță și o simbolistică aparte, anul trecut am aniversat Centenarul Marii Uniri, anul viitor vom marca Centenarul de la semnarea Tratatului de la Trianon… În acești ani, din păcate, am auzit mai mult vocile contestatare, în principal de la Budapesta, din păcate și actori politici din România, care au contestat semnificația Tratatului de la Trianon și au oferit o altă imagine, așa-zisa tragedie a națiunii ungare care ar fi pierdut teritorii. Un lucru foarte simplu vreau să spun, statul Ungaria nu a existat până la Tratatul de la Trianon așa încât nu exista această pertinență a afirmației că s-ar fi pierdut ceva, este un drept la autodeterminare care a fost consacrat după Primul Război Mondial prin faimosului principii ale președintelui Wilson care ar fi fost confirmate și prin sistemul tratatelor de pace de la Versailles și, respectiv, Tratatul de la Trianon. Este foarte necesar să spunem mai răspicat de ce 4 iunie 1920 a fost un moment important pentru națiunea română unificată cu Transilvania, care au fost consecințele pozitive pentru statul român și pentru națiunea română și să nu mai lăsăm doar o anumită teorie revizionistă să se facă tot mai auzită inclusiv în România, din partea unor lideri politici reprezentând minoritatea etnică maghiară din România, susținută foarte puternic de forțe cu caracter revizionist de la Budapesta.

Acest proiect de lege l-am depus la Senat și sper să obțină în toamna acestui an susținerea Parlamentului României, astfel încât anul viitor, când vom marca Centenarul Tratatului de la Trianon în România, să putem să onorăm acest moment cum se cuvine, în baza prevederilor legale", a arătat senatorul PSD de Dâmbovița, Titus Corlățean, în expunerea de motive a inițiativei legislative.

 Proiectul de lege a fost înregistrat în procedură de urgenţă la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.