Senatorul PSD de Dâmbovița, Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a fost prezent la lucrările plenare, desfășurate la Strasbourg, în perioada 25-29 aprilie. Demnitarul a avut două intervenții importante în cadrul dezbaterilor.
- Raportul relevă progresele înregistrate de Georgia în îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor sale față de Consiliul Europei
În calitate de raportor, acesta a prezentat, în ultima zi a lucrărilor plenare, proiectul de raport al Comisiei de monitorizare cu tema: îndeplinirea de către Georgia a obligațiilor și angajamentelor de stat membru al Consiliului Europei.
În etapa de pregătire a raportului, cei doi raportori, Titus Corlățean (România, SOC) și Claude Kern (Franța, ALDE), au purtat mai multe discuții cu reprezentanți guvernamentali, cu parlamentari din diferite grupuri politice, cu autorități și cu membri ai societății civile din Georgia, în cadrul misiunilor de monitorizare efectuate la Tbilisi, cu privire la aspectele care fac obiectul procedurii de monitorizare, respectiv: consolidarea societății democratice, libertatea de expresie, reformele în justiție, asigurarea drepturilor minorităților, inclusiv prin semnarea și ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, domenii ce țin de aria de competență a Consiliului Europei.
Raportul relevă progresele înregistrate de Georgia în îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor sale față de Consiliul Europei, perspectivele trecerii la o nouă etapă a procedurii de monitorizare – dialogul post-monitorizare - precum și aspectele care se află în continuare în atenția Comisiei de monitorizare, inclusiv în ceea ce privește semnarea și ratificarea.
Senatorul român a subliniat că este nevoie de voință politică atât din partea partidelor de guvernământ, cât și a celor de opoziție, pentru a parcurge toate etapele procesului de monitorizare și a semnalat că polarizarea mediului politic georgian nu servește obiectivului acestei țări de consolidare democratică și a statului de drept, având în vedere aspirațiile de integrare europeană ale Georgiei.
Totodată, senatorul Titus Corlățean a arătat că noul cadru constituțional, ca urmare a amendamentelor aduse de Georgia, în 2017, la legea fundamentală, constituie o bază solidă pentru asigurarea echilibrului de putere și a independenței justiției și a punctat o serie de propuneri concrete, incluse în raport, pentru continuarea reformelor în justiție. S-a referit de asemenea la libertatea presei și la libertatea de exprimare, arătând că Georgia reprezintă un model pentru statele din regiune privind asigurarea acestor drepturi.
Proiectul de rezoluție și proiectul de recomandare susținute de raportor în cadrul sesiunii plenare au fost adoptate în unanimitate de membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
În etapa de pregătire a raportului, cei doi raportori, Titus Corlățean (România, SOC) și Claude Kern (Franța, ALDE), au purtat mai multe discuții cu reprezentanți guvernamentali, cu parlamentari din diferite grupuri politice, cu autorități și cu membri ai societății civile din Georgia, în cadrul misiunilor de monitorizare efectuate la Tbilisi, cu privire la aspectele care fac obiectul procedurii de monitorizare, respectiv: consolidarea societății democratice, libertatea de expresie, reformele în justiție, asigurarea drepturilor minorităților, inclusiv prin semnarea și ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, domenii ce țin de aria de competență a Consiliului Europei.
Raportul relevă progresele înregistrate de Georgia în îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor sale față de Consiliul Europei, perspectivele trecerii la o nouă etapă a procedurii de monitorizare – dialogul post-monitorizare - precum și aspectele care se află în continuare în atenția Comisiei de monitorizare, inclusiv în ceea ce privește semnarea și ratificarea.
Senatorul român a subliniat că este nevoie de voință politică atât din partea partidelor de guvernământ, cât și a celor de opoziție, pentru a parcurge toate etapele procesului de monitorizare și a semnalat că polarizarea mediului politic georgian nu servește obiectivului acestei țări de consolidare democratică și a statului de drept, având în vedere aspirațiile de integrare europeană ale Georgiei.
Totodată, senatorul Titus Corlățean a arătat că noul cadru constituțional, ca urmare a amendamentelor aduse de Georgia, în 2017, la legea fundamentală, constituie o bază solidă pentru asigurarea echilibrului de putere și a independenței justiției și a punctat o serie de propuneri concrete, incluse în raport, pentru continuarea reformelor în justiție. S-a referit de asemenea la libertatea presei și la libertatea de exprimare, arătând că Georgia reprezintă un model pentru statele din regiune privind asigurarea acestor drepturi.
Proiectul de rezoluție și proiectul de recomandare susținute de raportor în cadrul sesiunii plenare au fost adoptate în unanimitate de membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
- Demnitarul român a subliniat necesitatea investigării crimelor contra umanităţii şi de război comise pe teritoriul ucrainean de Federația Rusă și asigurării justiției penale internaționale!
Totodată, Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, a susținut o intervenție, miercuri, 27 aprilie 2022, în cadrul lucrărilor celei de-a doua părți a Sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la dezbaterea raportului privind Consecințele agresiunii continuate a Federației Ruse împotriva Ucrainei – rolul și răspunsul Consiliului Europei, raportor Frank Schwabe (Germania, SOC).
Cu acest prilej, senatorul român a exprimat susținerea pentru adoptarea raportului Comisiei pentru afaceri politice și democrație în plenul Adunării parlamentare, respectiv a proiectului de rezoluție și a proiectului de recomandare adresate parlamentelor și guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei cu privire la tema menționată. Raportul are o importanță deosebită, în primul rând ca expresie a unității puternice de acțiune, la nivelul Consiliului Europei, în susținerea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei și în exercitarea, în continuare, a presiunii asupra Federației Ruse pentru încetarea agresiunii împotriva Ucrainei.
Senatorul Titus Corlățean a menționat că vizita la Kiev a unor înalți oficiali români - prim ministrul României, Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu – a reprezentat un semn de solidaritate cu poporul ucrainean și, totodată, un prilej pentru a reafirma importanța accelerării procesului de integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană, precum și importanța reconstrucției statului ucrainean și construirii unei noi Ucraine europene, fapt ce va conduce și la o îmbunătățire a situației etnicilor români din Ucraina și va garanta asigurarea drepturilor minorităților naționale din Ucraina potrivit standardelor europene și internaționale în materie.
Totodată, senatorul Titus Corlățean s-a referit la situația din Transnistria și a arătat că riscurile escaladării situației de securitate din regiune, pe fondul provocărilor recente de inspirație rusă, care au avut loc la Tiraspol, nu pot fi excluse. A reafirmat importanța susținerii în continuare a integrității teritoriale, suveranității și independenței Republicii Moldova și a Georgiei și a aspirațiilor de integrare europeană ale celor două țări, precum și necesitatea accelerării acestui proces.
În încheierea intervenției sale, Titus Corlățean a făcut apel la unitate în decizia finală și la votul asupra raportului menționat, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, inclusiv în ceea ce privește organizarea de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, în asociere cu Uniunea Europeană, a celui de-al celui de-al IV-lea Summit al șefilor de stat și de guvern din statele membre ale Consiliului Europei. Propunerea a fost formulată anterior de senatorul român, în calitate de raportor, în cadrul raportului privind consolidarea parteneriatului strategic dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană, adoptat în aceste zile, cu o largă majoritate, de Plenul Adunării. De asemenea, în apelul său, senatorul român a subliniat necesitatea investigării crimelor contra umanităţii şi de război comise pe teritoriul ucrainean de Federația Rusă și asigurării justiției penale internaționale.
La finalul dezbaterilor, proiectul de rezoluție și proiectul de recomandare au fost adoptate, cu o largă majoritate, de membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Cu acest prilej, senatorul român a exprimat susținerea pentru adoptarea raportului Comisiei pentru afaceri politice și democrație în plenul Adunării parlamentare, respectiv a proiectului de rezoluție și a proiectului de recomandare adresate parlamentelor și guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei cu privire la tema menționată. Raportul are o importanță deosebită, în primul rând ca expresie a unității puternice de acțiune, la nivelul Consiliului Europei, în susținerea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei și în exercitarea, în continuare, a presiunii asupra Federației Ruse pentru încetarea agresiunii împotriva Ucrainei.
Senatorul Titus Corlățean a menționat că vizita la Kiev a unor înalți oficiali români - prim ministrul României, Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu – a reprezentat un semn de solidaritate cu poporul ucrainean și, totodată, un prilej pentru a reafirma importanța accelerării procesului de integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană, precum și importanța reconstrucției statului ucrainean și construirii unei noi Ucraine europene, fapt ce va conduce și la o îmbunătățire a situației etnicilor români din Ucraina și va garanta asigurarea drepturilor minorităților naționale din Ucraina potrivit standardelor europene și internaționale în materie.
Totodată, senatorul Titus Corlățean s-a referit la situația din Transnistria și a arătat că riscurile escaladării situației de securitate din regiune, pe fondul provocărilor recente de inspirație rusă, care au avut loc la Tiraspol, nu pot fi excluse. A reafirmat importanța susținerii în continuare a integrității teritoriale, suveranității și independenței Republicii Moldova și a Georgiei și a aspirațiilor de integrare europeană ale celor două țări, precum și necesitatea accelerării acestui proces.
În încheierea intervenției sale, Titus Corlățean a făcut apel la unitate în decizia finală și la votul asupra raportului menționat, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, inclusiv în ceea ce privește organizarea de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, în asociere cu Uniunea Europeană, a celui de-al celui de-al IV-lea Summit al șefilor de stat și de guvern din statele membre ale Consiliului Europei. Propunerea a fost formulată anterior de senatorul român, în calitate de raportor, în cadrul raportului privind consolidarea parteneriatului strategic dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană, adoptat în aceste zile, cu o largă majoritate, de Plenul Adunării. De asemenea, în apelul său, senatorul român a subliniat necesitatea investigării crimelor contra umanităţii şi de război comise pe teritoriul ucrainean de Federația Rusă și asigurării justiției penale internaționale.
La finalul dezbaterilor, proiectul de rezoluție și proiectul de recomandare au fost adoptate, cu o largă majoritate, de membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
