• Mai corespunde Legea Fundamentală realităţilor României de astăzi, după 30 de ani? Senatorul social-democrat de Dâmbovița, Titus Corlățean susține că este necesară revizuirea Constituției pe anumite puncte, nu pe trunchiul principal.

Guvernul PSD-PNL-UDMR a enunțat în programul de guvernare intenția de modificare a Constituției, ținând cont că are în Parlament majoritatea de două treimi necesară revizuirii legii fundamentale. La nivelul Partidului Social Democrat, există un grup de lucru coordonat de Robert Cazanciuc, din care face parte și senatorul de Dâmbovița, Titus Corlățean, care discută  despre modificările care sunt necesare la Legea Fundamentală după 30 de ani de la adoptarea ei. 

Titus Corlățean a răspuns întrebărilor pe acest subiect, în cadrul unei conferințe de presă, la Târgoviște. Acesta a arătat că este cazul să trecem de la o Constituție dedicată în primul rând statului, la una dedicată cetățenilor și drepturilor și libertăților lor fundamentale.

• Se impune o mai clară separare, foarte clară separare a puterilor statului, a competențelor instituțiilor!

Uitați-vă la articolul 1 al Constituției Statul, uitați-vă la cele 5 paragrafe alineate din articolul 1, patru dintre ele vorbesc despre stat. Cred că, după această perioadă de criză pandemică, cu restricții privind drepturile și libertățile fundamentale, unele realizate constituțional, altele cu încălcarea Constituției de către guvernările de dreapta anterioare, ar trebui să ne punem foarte serios întrebarea dacă această Constituție a României, la 30 de ani de la momentul adoptării, atenție, după  Revoluția din decembrie 1989, când era firească o viziune etatistă, de construire a unei societăți democratice, instituții democratice, dacă nu este cazul la 30 de ani de la acel moment, la ritmul evoluțiilor de astăzi, să revizuim filosofia legii fundamentale, să o transformăm dintr-o Constituție dedicată în primul rând statului, într-una dedicată cetățenilor și drepturilor și libertăților lor fundamentale, spune liderul social-democrat.

Modul în care au fost așezate puterile statului în Constituția din 1991 a fost rezultatul acestei viziuni, dar și dorinței de a evita anumite lucruri care funcționau într-o societate totalitaristă. Și cu consultanța străină s-a preferat o separare nu foarte rigidă a puterilor statului și s-a preferat un model de balansare reciprocă, de control reciproc, de ponderare. La 30 de ani de la funcționarea acestei Constituții, când am trecut și prin crize politice datorate faptului că au existat tentații de a trece dintr-o anumită instituție sau vârful ierarhiei politice în domeniul de competență rezervat altei puteri sau celei de-a doua puteri componente din Executiv, pentru că noi avem două capete ale Executivului în România, în astfel de situații concluzia este că, dacă nu separi foarte clar, strict, puterile statului și competențele instituțiilor, oamenii, supuși tentațiilor și păcatelor, vor fi tentați să acumuleze mai multă putere decât au în realitate potrivit Constituției. Deci, o mai clară separare, foarte clară separare a puterilor statului, a competențelor instituțiilor se impune, explică Titus Corlățean.

Demnitarul a arătat că, în Constituţie, nu există forma de administrare locală numită regiune.

Regiunile, avem de ani de zile 8 regiuni de dezvoltare economică. Sună foarte bine, foarte frumos, dar ele nu au personalitate juridică, n-au instituțiile capabile să absoarbă fondurile structurale așa cum fac polonezii după 1997, când s-au așezat, au construit cele trei nivele, cel al comunităților locale, voievodatele și regiunile. Ei s-au pregătit înainte de aderarea la Uniunea Europeană și au reușit să facă reforma regională. Așezând instituțiile cu personalitate juridică au fost eficace în absorbția de fonduri structurale. S-a încercat acum câțiva ani, s-a adoptat o lege, Curtea Constituțională a  declarat-o neconstituțională. Da, corect pentru că lipsește un cuvânt în Constituție, în afară de localitățile, UAT-urile, municipiile și consiliile județene trebuie să introducem cuvântul regiune pentru a adopta legea subsecventă organică ce să dezvolte regionalizarea. Nu pe criterii etnice, așa cum și-au dorit unii și cum poate că mai visează, ci pe criteriile socio-economice de fezabilitate economică și pentru absorbția de fonduri europene, a subliniat acesta. 

• Când se vor întruni condițiile, vom face și această revizuire constituțională care să susțină ce dorim noi să facem acum, o guvernare performantă!

Lista este un pic mai complexă, v-am menționat doar trei chestiuni. Este nevoie de a ajunge la acel moment de masă critică de natură politică doritoare să revizuiască în anumite aspecte Constituția. Noi avem expertiză, am lucrat, știm ce avem de făcut, când se vor întruni condițiile, vom face și această revizuire constituțională care să susțină ce dorim noi să facem acum, o guvernare performantă, a mai arătat Corlățean.