Vizita neoficială a președintelui Ungariei, Novak Katalin, în România, de la sfârșitul săptămânii trecute, a stârnit o serie de reacții, însă, cea mai consistentă și mai aplicată a venit astăzi, vineri, 27 mai, din partea senatorului Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă. Demnitarul a criticat vehement, într-o conferință de presă, la Târgoviște, reacția palidă a oficialilor noștri în acest context, reproșând slăbiciunea și neștiința președinției statului și a instituțiilor care trebuiau să gestioneze această situație.

Corlățean a catalogat vizita neoficială a președintelui Ungariei, Novak Katalin, în România, drept inadecvată, inoportună și care a încălcat tratatul de bază bilateral româno-ungar și o serie de alte documente importante între România și Ungaria.

• Statul român a acționat greșit permițând o vizită în care s-au întâmplat niște chestiuni care sunt profund deranjante pentru națiunea română!

A fost o vizită gestionată de o manieră extrem de  deficitară la nivel politic și politico-diplomatic în statul roman. Instituțiile statului român, în opinia mea, au fost lipsite de profesionalism și slabe, în gestionarea acestei vizite. Există niște reguli în această materie, mai ales când ai de-a face cu vizita unui președinte nou ales și mai ales într-o relație bilaterală așa cum este cea dintre Romania și Ungaria cu un anumit istoric. O astfel de vizită, prima în exterior a președintelui Republicii Ungare după alegea sa, nu putea să aibă loc înainte de a fi existat o vizită oficială, potrivit regulilor, cu o primire la președintele României. Acest lucru n-ar fi trebuit să se întâmple... Într-o astfel de situație trebuie respectate niște reguli și, din acest punct de vedere, această vizită era binevenită să aibă loc pe teritoriul României, dar respectând regulile, cu o notificare și cu o înțelegere de vizită oficială sau măcar de lucru, în România, cu o primire la Palatul Cotroceni, la președintele României, Klaus Werner Iohannis și după aceea ar fi putut avea și o componentă privată. Responsabilitatea de vârf aparține președinției României și președintelui Iohannis care au permis, dincolo de modul în care a gestionat guvernul sau Ministerul Afacerilor Externe, a permis ca această cu caracter privat să aibă loc în Transilvania, cu un set de simbolistici din care unele ne-au deranjat, a explicat senatorul.

• Vizita ar fi trebuit comunicată de la București la Budapesta pe canalele corecte, diplomatice, discret ca fiind inoportună!

Când cineva, pe teritoriul României, vine și pretinde, de la nivelul funcției prezidențiale de la Budapesta, că este președintele tuturor maghiarilor și că îi reprezintă pe toți maghiarii de pretutindeni, inclusiv pe cei care sunt cetățeni ai României și trăiesc aici, este un lucru de neacceptat din punct de vedere politic și ar fi trebuit să primească o replică corespunzătoare la nivel politic, în primul rând.

Vizita a fost inoportună și totuși ea a avut loc. S-au întâmplat și alte lucruri de tipul premierii de către o fundație din Ungaria a doi cetățeni romani de etnie maghiară care au fost condamnați la detenție cu executare de justiția română pentru acte de terorism și care, în contextul vizitei prezidențiale care, formal, n-a avut legătură cu momentul la care fac referire, dar s-a întâmplat, au fost premiați fără ca instituțiile statului român să intervină, este un lucru total inacceptabil și președinția României și instituțiile care trebuiau să gestioneze această chestiune se fac vinovați de slăbiciune și de neștiință, a reliefat Titus Corlățean.

Este cazul să înțelegem  la nivelul statului român că, la nivelul unor instituții care au fost slabe, începând cu președintele României, că unii nici după 100 și ceva de ani nu s-au lecuit. Statul român va trebui să procedeze altfel de acum înainte și, dacă unii sunt incapabili să gestioneze interesele statului român, ar fi cazul să se gândească să plece, mai devreme sau mai târziu, a mai precizat parlamentarul social-democrat.

Titus Corlățean a adăugat că va trata subiectul în Comisia de politică externă a Senatului. 

Poate că vom face și audieri ale unor instituții care vor fi invitate în Comisia de politică externă  să ne dea niște explicații. Instituții românești care au fost slabe! E posibil ca Ministerul de Externe să fi fost inhibat și încurajez MAE, din calitatea mea de diplomat de 28 de ani în Ministerul de Externe să fie mai puțin inhibat de acum înainte.