Senatul, întrunit miercuri în sesiune extraordinară, a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru ratificarea Protocoalelor de aderare a Finlandei şi Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord.
Protocoalele de aderare la NATO pentru Finlanda şi Suedia au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles. Proiectul de lege ratifică Protocolul de aderare a Republicii Finlanda şi Protocolul de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, reprezentând o etapă procedurală în parcursul acestor ţări spre calitatea de membre cu drepturi depline ale NATO.
Comisiile competente pe fond, cea de politică externă și comisia de apărare au fost sesizate cu întocmirea raportului comun referitor la proiectul de lege privind ratificarea celor două protocoale de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord pentru Republica Finlanda, respectiv Regatul Suediei.
În numele grupului PSD, a luat cuvântul președintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlățean, care a remarcat faptul că raportul comun a fost votat cu unanimitate ceea ce reflectă o atitudine politică extrem de importantă la nivelul clasei politice românești.
”Politici de neutralitate a două state Finlanda și Suedia s-au modificat în mod dramatic în doar câteva săptămâni ca rezultat al agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, deci ca răspuns la folosirea agresivă cu încălcarea elementelor de bază ale dreptului internațional public, prin acțiunea armată pe care Rusia a declanșat-o împotriva altui stat suveran în Europa secolului XXI. Este dreptul legitim suveran al oricărui stat, atunci când se simte amenințat, să-și aleagă elementele de securitate. Faptul că Suedia care, încă de la începutul secolului XIX a avut o politică de neutralitate, post războaie napoleoniene și post războiul finlandez, faptul că Finlanda care, la rândul său, a avut o îndelungată perioadă de neutralitate consolidată după cel de-al Doilea Război Mondial au decis, în doar câteva săptămâni, să-și modifice această poziție extraordinar de importantă spune foarte mult despre modul în care au resimțit riscul de securitate națională rezultată din acțiunea agresivă a Federației Ruse”, a declarat Corlățean.
”Votul de astăzi a fost absolut previzibil, predictibil, noi, la nivelul Comisiei de politică externă, în 14 iunie, în prezența celor două doamne ambasador, am adoptat o declarație a comisiei în unanimitate prin care am subliniat trei lucruri, dreptul legitim suveran al oricărui stat, atunci când se simte amenințat, să-și aleagă elementele de securitate, politica ușilor deschise pe care România o susține consecvent și susținem o ratificare rapidă în Parlament a celor două protocoale. Lucrurile au avansat rapid și astăzi am fost în fața unui vot istoric”, a spus senatorul.
”Este nevoie mai mult decât oricând de solidaritate între statele democratice, iar Suedia și Finlanda fac parte în mod natural din această familie a democrațiilor de tip occidental, deci sunt binevenite în NATO. Sunt convins că votul din Parlament și poziția Guvernului României vor avea consecințe pozitive în relațiile bilaterale ale României cu Finlanda și Suedia, dar și în cooperarea multilaterală în proiecte în care e nevoie de solidaritate în sens invers, respectiv un calendar mai rapid de negociere pentru aderarea la OCDE pentru România și respectiv finalizarea unui obiectiv absolut legitim, aderarea României la Spațiul Schengen!, a mai punctat președintele Comisiei de politică externă a Senatului.
