Dezbaterea de la Strasbourg privind starea Uniunii Europene care a avut loc astăzi, 14 septembrie, a fost un bun prilej pentru eurodeputați să o interpeleze pe preşedinta Ursula von der Leyen cu privire la activitatea Comisiei din ultimul an şi la planurile sale viitoare, după ce aceasta a susţinut discursul anual privind starea Uniunii Europene. Și un bun prilej și pentru noi, cetățenii români, de a vedea ce mai fac și ce mai zic europarlamentarii noștri și nu numai.
De exemplu, Rovana Plumb, eurodeputat trimis (și) de dâmbovițeni în Parlamentul European, despre care nu s-a mai auzit mai nimic în ultimii doi ani de activitate europeană. O prezență discretă în forul legislativ european până mai ieri, Rovana Plumb pare că s-a reactivat și am remarcat astăzi, la momentul interpelărilor adresate președintei CE, o poziție a acesteia aflată față-n față cu Ursula von der Leyen căreia i-a cerut să transforme declarațiile ca România să fie primită în Schengen în realitate. I-a mai spus eurodeputata PSD președintei CE, liber, nu în discurs citit, că nu poate să ceară cetățenilor să scadă consumul de energie și că trebuie combătută specula de pe piață. Cam atât, a trebuit să se încadreze într-un minut. La fel și ceilalți vorbitori.
Și europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan a cerut de față cu Ursula von der Leyen și șefii Comisiei Europene ca România să fie primită în Schengen. El a spus că poporul român nu solicită favoruri, ci un statut demn și legitim într-o Europă la a cărei stabilitate și continuitate contribuie în fiecare zi. ”Vrem dreptate pentru România! Vrem in Schengen! Este dreptul nostru legitim!”, a spus Rareș Bogdan de la pupitrul Parlamentului European.
Președinta CE a fost nevoită să răspundă și unor interpelări mai dure în care i s-a cerut mai multă transparență și responsabilitate față de cetățenii membri ai UE, în special legat de facturile explozive la energie electrică și gaz.
Foarte vehementă, Manon Aubry (Stânga, GUE/NGL, Franţa) a subliniat că cetăţenii nu mai pot plăti facturile, că salariile stagnează, în timp ce preţurile cresc odată cu inflaţia şi cu costurile energiei, iar dividendele cresc şi miliardarii zboară în avioanele lor private. Aceasta i-a reproșat președintei CE că a sugerat ca cetățenii europeni să-și trimită facturile de energie la Putin și i-a cerut să vină cu măsuri concrete.
Și eurodeputatul maghiar, Tamás Deutsch, a vorbit în fața președintei CE despre eșecul sancțiunilor impuse de către Europa Rusiei, despre faptul că au generat creșterea inflației iar CE nu a făcut nimic. ”Așa că”, a spus acesta, ”cetățenii ar trebui să-și trimită facturile mai degrabă către Bruxelles”.
Preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri, în cadrul discursului ei privind starea Uniunii Europene, susţinut în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, propunerea Comisiei privind un plafon pentru profiturile întreprinderilor care produc energie electrică cu un cost scăzut.
Ea a adăugat că, pentru că traversăm o criză a combustibililor fosili, industria combustibililor fosili are, la rândul său, o datorie specială, iar marile companii din sectorul petrolului, gazelor şi cărbunelui, care înregistrează profituri uriaşe, "trebuie să contribuie şi ele, prin urmare, în mod echitabil, să plătească o contribuţie de criză".
Aceasta a subliniat că pe agendă se mai află un subiect important, în contextul în care piaţa gazelor naturale s-a transformat dramatic: înainte gazul era transportat în principal prin gazoducte, în prezent volumul de GNL este în creştere, însă valoarea de referinţă utilizată pe piaţa gazelor (TTF) nu a fost adaptată.
În acelaşi timp, a spus ea, deoarece întreprinderile din sectorul energetic se confruntă cu probleme grave de lichidităţi pe pieţele la termen ale energiei electrice, ceea ce riscă să afecteze funcţionarea sistemului energetic european, CE va colabora cu autorităţile de reglementare a pieţei pentru a atenua aceste probleme prin modificarea normelor privind garanţiile reale şi prin luarea de măsuri pentru a limita volatilitatea preţurilor pe piaţa intrazilnică.
Astfel, ea a semnalat că trebuie să trecem de la o piaţă de nişă la o piaţă de masă în materie de hidrogen, iar prin intermediul REPowerEU, a fost dublat obiectivul şi se doreşte ca în UE să se producă zece milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile, în fiecare an de acum până în 2030.
