Nu este prima dată când deputatul de Dâmbovița, Ionuț Vulpescu vorbește despre criza Institutului Cultural Român și despre (im)posturi în managementul instituțiilor de cultură din România. A repus problema pe tapet ieri, de la tribuna Camerei Deputaților, când a făcut o declarație politică în parlament pe seama dezastrului de la ICR.
Valul de numiri pe criterii politice la șefia filialelor din străinătate ale Institutului Cultural Român (ICR) l-a indignat pe deputatul PSD Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii și actual vicepreședinte al Comisiei pentru cultură. Acesta a criticat dur aceste numiri afirmând că „Dintr-o instituție a cărei menire ar trebui să fie promovarea culturii române în străinătate, ICR s-a transformat într-un soi de agenție de turism, care exportă forme de impostură managerială peste graniță”.
„ICR a devenit un soi de agenție de turism, care exportă forme de impostură managerială peste graniță”, a afirmat deputatul Ionuț Vulpescu.
”ICR – Isterizează Cultura Română tot mai mult. Altă semnificație acestui acronim eu nu îi mai găsesc. Misiunea ICR este aceea de a promova cultura română în străinătate. Nimeni nu poate face asta, însă, prin șefi străini de cultură. Mă tem că ICR a devenit în ultimul timp mai mult un creator de conținut pentru Tik-Tok și un subiect de bășcălie. Dacă a fost ceva compromis din imaginea ICR, acel lucru este relevanța. ICR a devenit un soi de agenție de turism, care exportă forme de impostură managerială peste graniță”, a spus Vulpescu.
„Dacă există o vină a partidelor pentru impunerea unor manageri în fruntea instituțiilor de cultură, care nu sunt persoanele potrivite pentru acestea, fără îndoială, ea există și este cunoscută, dar trebuie să amintim că propunerile care se fac pentru pozițiile de conducere în filialele ICR sunt făcute de președintele ICR, nicidecum de partide. ICR Lisabona și alte numiri suprarealiste care au nedumerit și revoltat lumea culturală reprezintă deja cazuri pierdute. Importantă e bătălia mai mare, pentru obrazul ICR ca ansamblu”.
Faptul că Ionuț Vulpescu încheie prin a spune că își ajustează „speranțele în acord cu vremurile pe care le trăim“ nu poate fi trecut ușor cu vederea pentru că anulează mesajul pe care l-a transmis. Concluzia deputatului nu ne face decât să credem, fără să greșim, că astfel de declarații sforăitoare, apăsate și cu verb dau într-adevăr bine la imagine, sunt savuroase și exploatate de presă, dar îl plasează într-o zonă de demagogie pentru că adevărul este spus parțial, iar efectele sunt zero.
Când are dreptate deputatul Vulpescu, atunci când recunoaște timid că ”există o vină a partidelor pentru impunerea unor manageri în fruntea instituțiilor de cultură”? sau când afirmă cu tărie ”că propunerile care se fac pentru pozițiile de conducere în filialele ICR sunt făcute de președintele ICR, nicidecum de partide”? Trebuie să-i amintim domnului deputat că șeful ICR este susținut de partidul partenerilor de guvernare (n.r.PNL)? Sau de faptul că ai săi colegi din comisiile de cultură şi de politică externă din Senat audiază şi acordă avize favorabile pentru candidaţii la funcţiile de director şi director adjunct la institute culturale româneşti din străinătate? Sau că ministrul Culturii (PSD) nu vede nicio problemă în faptul că Guvernul l-a numit, de exemplu, referent la Institutul Cultural Român (ICR) pe fostul designer al Vioricăi Dăncilă ș.a.m.d.? Dacă tot se face opoziție și când reprezinți un partid aflat în coaliția de guvernare, nu ai cum să recurgi doar la niște simple declarații politice și să dai din umeri...
