Președintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, i-a propus ministrului spaniol al Justiției promovarea ideii stabilirii unei curți penale internaționale (chiar și ad-hoc) pentru a judeca și pedepsi crima de agresiune.
Demnitarul român opinează că stabilirea cadrului legal este prioritară în ceea ce privește tragerea la răspundere a celor vinovați pentru crime de agresiune, cum este cazul Federației Ruse împotriva Ucrainei, lucru pe care l-a susținut și luna trecută, la Strasbourg.
Corlățean participă joi și vineri la reuniunea Comisiei afaceri politice și democrație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care are loc la Sevilla, Spania. Pe agenda discuțiilor se află și răspunderea în Dreptul internațional pentru crima de agresiune.
”O discuție extrem de profesionistă și interesantă cu Pillar Llop Cuenca, Ministrul Justiției din Spania, în plenul Comisiei afaceri politice și democrație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la Sevilla.
I-am propus ministrului spaniol, înaintea celui de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei, programat săptămâna viitoare în Islanda (sub actuala Președinție semestrială islandeză a Consiliului Europei), ca guvernele statelor europene membre ale Organizației să promoveze (în sfârșit) soluția stabilirii unei curți penale internaționale (chiar și ad-hoc) pentru a judeca și pedepsi crima de agresiune (începând cu cea comisă de Rusia împotriva Ucrainei) folosind tocmai experiența și tradiția juridică penală națională a Spaniei. Cea care a consacrat în codul său penal competența UNIVERSALĂ pentru cercetarea și judecarea unor crime internaționale de mare gravitate comise de alte state/ decidenți străini de către judiciarul național spaniol, așa cum este cazul crimelor împotriva umanității și respectiv genocidul.
Statele lumii pot încheia un tratat internațional care să consacre jurisdicția universală pentru crima de agresiune unei curți de Justiție internaționale, fie actualei Curți Penale Internaționale (ICC), fie unei curți ad-hoc, care va putea ancheta și judeca și liderii lumii/ statele care nu sunt parte la mecanismul jurisdicțional menționat (Tratat/ Curte) și care comit crima de agresiune, tocmai datorită consacrării unei competențe UNIVERSALE în cazul uneia dintre cele mai grave crime ("infracțiuni") internaționale. În condițiile în care crima de agresiune este definită în Dreptul internațional încă din 1933 prin Convenția de la Londra pentru definirea agresiunii (avându-l atunci co-inițiatori pe Nicolae Titulescu și Maxim Litvinov) și confirmată peste ani prin amendamentele din 2010 la Statutul de la Roma al ICC...
Cred că am surprins-o, parțial cel puțin, pe ministrul spaniol al Justiției cu aceasta propunere și i-am generat o temă serioasă de reflecție. Oricum, discuția care a urmat în plenul Comisiei a fost extrem de interesantă”, a precizat senatorul pe pagina sa de facebook.
