Comunitatea internațională este obligată să găsească o soluție care să asigure responsabilitatea juridică în dreptul internațional pentru crima de agresiune, a afirmat senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă. Întors dintr-o misiune externă din Georgia, demnitarul român a participat la Sesiunea anuală de comunicări științifice a Academiei de Științe Juridice din România (A.Ș.J.R.) ce a avut drept temă ”CRIZA DREPTULUI ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ”.
 
  • ”Impredictibilitatea fenomenelor ascunde până la urmă o bătălie de putere, o competiție foarte dură în societatea internațională care generează o bulversare a sistemului internațional și o nerespectare a regulilor de bază”

Corlățean a vorbit, în context, și despre  criza dreptului internațional, despre provocările din societatea internațională și a arătat că suntem martorii unor mutații extraordinare, a schimbării centrelor de putere, subliniind dispariția predictibilității. În intervenția sa, Titus Corlățean a punctat faptul că această criză se reflectă în fapte concrete, exemplificând cu războiul de agresiune a Rusiei asupra Ucrainei.

”S-a produs o violare foarte clară a fundamentului funcționării societății internaționale pentru că tot setul de principii fundamentale ale dreptului internațional au fost călcate în picioare, funcționarea societății internaționale pe bază de reguli a fost de asemenea încălcată și nu avem pârghii, nu avem mecanisme, nu avem mecanismul jurisdicțional care să permită reîntoarcerea la matca normală. Ca om de drept internațional, vă spun că nu există alternativă. Ceea ce s-a întâmplat în cazul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei a însemnat crearea unui precedent extrem de important și de serios, deschiderea unei cutii a Pandorei care precedent poate fi folosit oricând de oricine altcineva care are o capacitate strategică militară foarte serioasă”, a declarat demnitarul.

”Comunitatea internațională este obligată să găsească o soluție care să asigure responsabilitatea juridică în dreptul internațional pentru crima de agresiune. Sunt întrunite elementele constitutive pentru a angaja răspunderea  internațională, dar n-avem pârghii. Și aceasta este cea mai bună reflecție a crizei pe care o traversăm din punct de vedere al sistemului de drept internațional. Pentru că nu avem această jurisdicție a Curții Penale Internațională pentru care poate fi angajată,  s-a venit cu soluția și se lucrează, în clipa de față, în plan juridic și parțial politic, pentru realizarea în baza normei substanțiale care există din 2010, la edificarea unei Curți Penale speciale sau ad-hoc pentru crima de agresiune. Mai avem de făcut niște pași, iar noi, în plan intern, ar trebui să facem ceea ce avem de făcut. Nici la această dată, Ministerul Justiției și cel de Externe nu s-au pus de acord cu privire la modalitatea de ratificare a articolului 8 bis și cu privire la modalitatea de incorporare și nici măcar nu sunt dileme fundamentale. Mi-e foarte greu instituțional să înțeleg de ce e atât de mare discuția dacă să modificăm Codul Penal sau nu, când, printr-o lege de ratificare avem vehiculul de incorporare în plan intern după care specialiștii să spună ce mai avem de făcut.

Cât de dificil ar fi momentul, pentru comunitatea internațională într-o lume a politicului care domină norma de drept, din păcate, nu avem totuși alternativă. Și politic ar trebui să facem orice pentru a ne reîntoarce la funcționarea societății internaționale pe bază de reguli, probabil, reînnoite”, a mai reliefat Corlățean. 

Lucrările sesiunii au avut loc în „Aula Magna” a Academiei de Studii Economice din România.
Prestigiosul eveniment a reunit un număr mare de specialiști ai dreptului, cercetători științifici, profesori universitari sau practicieni ai dreptului.