Senatorii au dezbătut astăzi, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Acesta prevede reglementarea eliberării pașaportului simplu temporar exclusiv în situații speciale, de excepție  care presupun o urgență, în care este necesară deplasarea în străinătate sau după caz, continuarea călătoriei ori reglementarea șederii sau a situației juridice a cetățenilor români aflați în străinătate care nu mai posedă documente de călătorie valabile, crearea premiselor legale pentru prestarea de servicii publice electronice de către autoritățile de pașapoarte din România prin autentificarea solicitanților cu pașaportul simplu electronic românesc sau prin alte metode de autentificare stabilite prin acte normative în vigoare în contextul accelerării procesului de digitalizare la nivel european.

”Este un proiect legislativ important propus de guvern în contextul unui proces mai amplu demarat anterior în materie de legislație privind pașapoartele, în special, în  procesul de accelerare a digitalizării”, a arătat președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului. ”Actul normativ reglementează de o manieră omogenă niște reguli extrem de importante. Pot fi situații de urgență, de criză în care cetățeanul român european are nevoie de un titlu de călătorie într-o formulă foarte rapidă neavând pașaport sau alte acte de identitate și acest lucru se face pe cale electronică. Pot fi pașapoarte cu titlu temporar, acte de călătorie cu caracter temporar. Sunt bazele de date de natură biometrică, ele deja există. Acest proiect de lege reglementează folosirea a ceea ce deja există, cauți în baza de date și eliberezi foarte rapid acel titlu de călătorie, pentru că omul are nevoie astăzi să iasă dintr-un anumit spațiu, eventual să-și salveze copiii atunci când anumite instituții ale unor state vest-europene au așa niște intenții mai puțin lăudabile față de cetățenii români. Este un act normativ care aduce niște elemente importante. Mai sunt și altele, se lărgește categoria de pașapoarte diplomatice de exemplu, pentru că avem atașații militari, ofițeri din MAI trimiși în misiuni la NATO, în alte operațiuni și au nevoie să beneficieze de protecție diplomatică. Toate aceste lucruri sunt supuse unui control riguros al Curții de la Luxemburg”, a mai explicat Titus Corlățean.