Astăzi, 10 decembrie, de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, Institutul de Cercetări Juridice ”Acad.Andrei Rădulescu” al Academiei Române, având alături Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) și Asociația Română de Drept Umanitar, Filiala Prahova (ADRU), a fost  gazda unei mese rotunde pe tema „Drepturile omului – tezaur juridic al umanității”. Unul dintre moderatorii evenimentului a fost dr. Claudia Gilia, președintele Senatului Universității Valahia Târgoviște.

Evenimentul a oferit un context ideal pentru a celebra și analiza valoarea universală a acestor drepturi fundamentale. Tema propusă este extrem de relevantă în actualul context global, în care drepturile omului sunt adesea puse la încercare de conflicte, inegalități și transformări tehnologice rapide. 

 

Unul dintre principalii speakeri a fost senatorul Titus Corlățean, conf. univ. dr., Cercetător asociat la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Universitatea Națională de Apărare Carol I,, președintele Comisiei pentru Politică Externă. 

Intervenția lui Corlățean a vizat „Codificarea celei de-a patra generații de drepturi fundamentale ale omului” .

„Suntem în situația în care evoluția tehnologică uriașă și nu doar ne pune în situația de a privi spre momentul în care vom asista și asistăm, de fapt în clipa de față, la consacrarea unui nou set de drepturi fundamentale ceea ce putem numi a patra generație de drepturi fundamentale (...)”, a arătat acesta.

Senatorul a vorbit despre inteligența artificială în legătură cu drepturile și libertățile fundamentale ale omului și a subliniat câteva vulnerabilități ale primei convenții-cadru în materie adoptată anul acesta, în luna mai, la Consiliul Europei.

”Acest progres tehnologic uriaș  pe care îl cunoaștem, îl gestionăm mai bine sau mai puțin bine, s-a transferat într-un proces de codificare (este vorba de transcrierea unei reguli nescrise). Tema inteligența artificială a marcat existența societății omenești contemporane mai ales în ultimii 10 ani. Anul acesta, s-a adoptat primul text cadru în materie de inteligență artificială, pe 17 mai, la Comitetul Miniștrilor. E un pas înainte, dar imperfect. Noi, la APCE, am adoptat un amendament pe tema necesității securizării procesului electoral și în fața provocărilor, care ar fi trebuit să fie preluate de  guvernele statelor membre ale CE și introdus ca o clauză de salvgardare în textul convenției cadru. Guvernele au refuzat acest lucru. Au fost amendamente care priveau, de exemplu, aplicarea unui regim juridic riguros cu privire al entitățile private care gestionează inteligența artificială, nu doar cele statale, cu toate consecințele care decurg. Nu avem normă europeană, deși avem convenția-cadru, care să le fie aplicabile entităților private. Acest lucru ne-a creat și ne creează o problemă. Într-un timp destul de scurt, vom fi în situația de lucra și de a adopta un prim protocol de amendament la convenția-cadru pentru a introduce aceste elemente pe care, la primă lectură, din păcate, Comitetul Miniștrilor a refuzat să le introducă. Este o scăpare, putem să reparăm această chestiune pentru că tehnologiile ne oferă oportunități extraordinare de progres social, economic, educație, pregătire, și, în același timp, dacă nu suntem foarte atenți, ele ne pot scăpa de sub control și demnitatea umană va fi prima afectată din acest punct de vedere,” a mai punctat Corlățean.

”Mizele sunt uriașe, vorbim de consacrarea cu depline drepturi a unui drept din cea de-a patra generație, dreptul de a folosi inteligența artificială, noile tehnologii, însă, acompaniate de niște clauze de salvgardare pentru demnitatea umană. Este o consacrare imperfectă și anul viitor, vom vedea o activitate de redactare a unui prim protocol de amendament care să repare ceea ce n-a fost făcut. Dinamica este extraordinară, bătălia pentru drepturi și libertăți fundamentale este uriașă, doar că democrațiile trebuie să aibă inteligența, știința și personalitatea de a gestiona corect această luptă. Altfel, putem crea oportunități uriașe și prăpăstii în care cădem fără să ne dăm seama!”, a concluzionat acesta.