Șeful AEP: 1.060 de verificări la partidele politice din 2023 până în prezent! Nereguli constatate și sancțiuni!
În 2025, nu s-au rambursat 18 milioane de lei partidelor politice, a declarat președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, într-o conferință de presă, la o lună de la preluarea mandatului.
În general, fie că s-au depășit plafoanele prevăzute de lege, fie că nu au fost prezentate documentele justificative cu privire la cheltuielile respective, a explicat acesta. Din 2023 până în prezent au fost efectuate 1060 de controale la partide și formațiuni politice, controale de fond, controale la sesizări și controale la campanii electorale.
Țuțuianu a vorbit și despre principalele nereguli constatate.
”Utilizarea subvenției de la bugetul de stat în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, contracte de împrumut neautentificate notarial sau au spart niște donații în mai multe contracte în așa fel încât să nu fie nevoie de încheierea unui act notarial deși voința de a dona era una singură, nerespectarea obligațiilor privind verificarea și înregistrarea identității donatorilor, nepublicarea în Monitorul Oficial a informațiilor privind cotizațiile, donațiile, împrumuturile, neînregistrarea mandatarului financiar etc.”
Ce sancțiuni au fost aplicate partidelor politice
Potrivit datelor prezentate de președintele AEP, AUR a primit cele mai mari sancțiuni și în 2024 (13, 665 594 lei) și în 2025 (5,145,995 lei). Pe locul doi în acest top, se situează PNL , cu sancțiuni de 2 643 157 lei în 2024 și 173 000 de lei în 2025. PSD a fost sancționat în 2024 cu suma de 340 443 lei și cu 51 609 lei în 2025, iar USR 509 924 în 2024 și 15 309 anul trecut.
”Majoritatea acestor sancțiuni sunt în diverse de contestare în instanță”, a mai precizat acesta.
„În registrul fiscal sunt 276 de partide politice și avem obligația să le verificăm pe toate. Avem un număr mare de sancțiuni aplicabile partidelor politice de care, dacă nu ați studiat registrul fiscal sau registrul de la Tribunalul Municipiului București, nu ați auzit, dar care participă la procese electorale, uneori la nivel local, care nu își depun situațiile financiare, care nu fac ce spune legea și pe care a trebuit să le sancționăm. Uneori, sancțiunile par foarte mari în raport cu volumul de activitate politică pe care îl au. Există și aici o reticență, în opinia mea, în mare parte nejustificată, a Parchetului General de a cere instanțelor să dizolve partide politice care efectiv nu mai există, dar pe care trebuie să le căutăm în permanență, să identificăm dacă mai au vreun reprezentant afiliat și să-i verificăm”, a explicat Țuțuianu.
