Legea care îi va revolta pe primari! USR vrea să le elimine pensiile care le-au fost amânate succesiv!

Deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună au propus eliminarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari și președinții consiliilor județene, pentru a reduce cheltuielile statului. Deși cei doi inițiatori ai proiectului susțin că aceasta respectă angajamentele din PNRR și elimină privilegii care costau bugetul românesc sute de milioane de euro, recunosc în același timp  că proiectul nu ar avea „un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat)” și consideră că gestul lor „reprezintă un semnal politic esențial şi absolut necesar transmis electoratului.”

Aceste pensii erau prevăzute în articolul 210 din Codul Administrativ, dar erau amânate anual prin așa-numita „OUG Trenuleț”.

Pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene nu au ajuns niciodată la stadiul de plată, implementarea lor fiind amânată succesiv de mai mulți ani. Proiectul a fost pus, marți, 23 martie, pe ordinea de zi a Comisiei pentru muncă a Camerei Deputaților, dar nu a fost dezbătut și nici nu a primit raport.

În aceste condiții, inițiativa legislativă va fi adoptată tacit pe 29 martie și va merge la Senat pentru dezbateri și vot, Camera Deputaților fiind primul for sesizat.

Expunere de motive
LEGE pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor
şi vicepreşedinţilor ai consiliilor judeţene

Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, tuturor persoanelor care au deţinut funcţiile de primari, viceprimari, preşedinţi Si vicepreşedinţi de consilii judeţene începând Cu anul 1992, Ii s-a acordat dreptul la o pensie special în cuantum calculat drept 0,40% * numărul lunilor de mandat pănă la un maxim de 144 * indemnizaţia brută aflată în plată .
Aşadar, spre exemplu, un fost preşedinte al Consiliului Judeţean ar avea dreptul la o pensie special de minim 6.260 RON / lună (48 luni * 0.40% * 32.603 RON) şi maxim 18.780 RON lună (144 luni * 0.40% *32.603 RON), de aproape 7 ori mai mare ca pensia medie normală în România, de doar 2.816 RON.
Prezenta propunere legislativă abrogă Articolul 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care reglementează pensia special a aleşilor locali. Este o acţiune necesară şi urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României şi de obligaţiile asumate la nivel european.
Situaţia economică actuală impune Guvernului şi Parlamentului să adopte măsuri imediate şi decisive de limitare a cheltuielilor publice pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor. Ne confruntăm cu un deficit bugetar care a escaladat la un nivel de aproximativ 9% din PIB, în timp ce datoria publică a ajuns la peste 50% din PIB. Această spirală ascendentă a dezechilibrelor este direct alimentată de o creştere abruptă a cheltuielilor, printre care şi cele privind anumite categorii de pensii speciale. Eşecul de a controla această tendinţă va duce inevitabil la depăşirea
pragului critic de 60% din PIB impus de tratatele europene. Mai mult, finanţarea acestui deficit generează costuri uriaşe. Eliminarea Articolului 210 reprezintă, aşadar, un pilon esenţial al efortului de consolidare fiscală pe viitor.
Această iniţiativă nu este doar o opţiune internă de politică bugetară, ci un imperativ european. Prin angajamentele luate în Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR), România s-a obligat să reducă cheltuielile cu pensiile speciale, măsură concretizată prin îndeplinirea Jalonului 215. Deși pensia specială pentru aleşii locali este, în prezent, suspendată (urmând să fie reintrodusă după 1 ianuarie 2027), o simplă suspendare temporară nu satisface
cerinţa de reformă permanentă şi nu înlătură viitoarea povară bugetară. Abrogarea definitivă este singura modalitate prin care putem asigura îndeplinirea acestui jalon şi, implicit, evitarea riscului de a pierde finanţarea de 869 de milioane de euro din fondurile europene.
În cele din urmă, abrogarea contribuie la restabilirea principiului echităţii şi al contributivităţii în sistemul public. Prin eliminarea acestei pensii speciale, care se adaugă pensiei din sistemul public, se întăreşte premisa că veniturile post-activitate ar trebui să fie proporţionale cu contribuţiile. De asemenea, având în vedere că pensia specială este deja suspendată și, prin urmare, nu există drepturi în plată, abrogarea are un efect pur prospectiv, asigurând securitatea juridică şi neafectând retroactiv drepturile câştigate de niciun beneficiar.
Menţinerea acestei stări de suspendare a pensiei speciale creează, de fapt, un risc juridic major şi incontrolabil asupra finanţelor publice. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României (CCR) sancţionează normele care amână anual sau sine die intrarea în vigoare a unor drepturi prevăzute expres de lege. Continuarea suspendării pensiei speciale, în loc de abrogarea ei definitivă, expune statul la riscul ca, în urma unui control de constituţionalitate, CCR să constate că amânarea repetată este neconstituţională. O astfel de decizie ar obliga dreptul la pensie
specială să intre automat în vigoare, generând un impact bugetar imediat şi incontrolabil, fără nicio pregătire fiscală prealabilă.
Impactul acestei reactivări forţate ar fi devastator, având în vedere baza extinsă de beneficiari. Pensia specială se adresează tuturor persoanelor care au deţinut funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean începând cu anul 1992. O reactivare neaşteptată a acestui drept ar genera, pe lângă o cheltuială anuală imensă, o masă critică de dosare și obligaţii de plată care ar compromite ireversibil ţintele de deficit şi
angajamentele fiscale. Prin urmare, abrogarea definitivă a Art. 210 este singura soluţie sigură şi predictibilă care elimină atât povara financiară viitoare, cât și riscul juridic imediat generat de o jurisprudenţă de neconstituţionalitate.
În ciuda urgenţei fiscale, până în prezent, clasa politică şi coaliţia de guvernare au preferat să echilibreze bugetul prin măsuri de austeritate impuse cetăţenilor, recurgând la noi creşteri de taxe și impozite, în loc să demonstreze o restrângere reală a cheltuielilor proprii ale statului.
Deşi abrogarea pensiilor speciale ale aleşilor locali nu ar avea un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat), acest proiect de lege reprezintă un semnal politic esenţial şi absolut necesar transmis electoratului. Prin tăierea acestui privilegiu care, deşi nu este în vigoare, este prevăzut de lege, clasa politică demonstrează, in sfârşit, că este într-adevăr pregătită să renunţe la propriile privilegii şi nu doar să pună povara deficitului creat doar pe umerii contribuabililor. Dat fiind că acest drept nu este activ, el reprezintă,
din punct de vedere tehnic și financiar, cel mai simplu privilegiu de tăiat, devenind astfel testul de credibilitate al angajamentului asumat de a pune interesul public deasupra oricărei forme de sinecură.
În numele initiatorilor:
Deputat USR, Claudiu Julius Gavril Năsui, Deputat USR, Cristina Mădălina Prună