România este în top 3 cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, relevă un raport realizat de Transparency International. Raportul explică faptul că percepția asupra corupției din România este la fel ca în anul 2012, ceea ce înseamnă că întreaga campanie de luptă împotriva corupției a fost un eșec.

”Corupția persistentă slăbește sistemul de sănătate și contribuie la regresul democrației, pe fondul pandemiei de COVID-19", atrage atenția Transparency International, cu ocazia lansării raportului privind Indicele de Percepție a Corupției (CPI) în 2020, dat astăzi publicității.

Raportul TI arată că există o legătură directă între locul înregistrat în CPI și modul în care o țară poate să facă față provocărilor generate de pandemia de COVID-19: Statele care au un scor bun în clasament investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai în măsură să asigure îngrijire medicală și mai puțin probabil să încalce normele democratice și instituționale sau regulile statului de drept.

Indicele de Percepție a Corupției reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.

România - pe ultimul loc în UE alături de Bulgaria și Ungaria

Cu un scor de 44 de puncte din 100, România rămâne în continuare în top trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană. Deși punctajele sunt similare cu cele din 2019 pentru majoritatea statelor membre, în premieră, trei state împart ultimul loc în clasamentul întocmit la nivelul UE - România, Bulgaria și Ungaria - cu același scor: 44 de puncte din 100 posibile.

Percepția asupra corupției din sistemul public și mediul de afaceri din România rămâne neschimbată comparativ cu 2019, la fel și în cazul Ungariei, în timp ce Bulgaria are un punct în plus față de anul anterior. De altfel, țara noastră înregistrează același scor ca în anul 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante și nu au reușit să schimbe percepția pe care experți independenți și din mediul de afaceri o au cu privire la corupția din România.

Lipsa de transparență în achizițiile publice, subfinanțarea sistemului medical, lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative sunt probleme constante la nivel național care s-au accentuat în contextul pandemiei COVID-19. Raportul Curţii de Conturi privind achizițiile derulate pentru combaterea pandemiei au arătat grave deficiențe atât în administrația locală cât și cea centrală.

Practicile corupte din companii, care la nivel declarativ își asumă politici de integritate, au fost de natură a afecta credibilitatea mediului de afaceri, iar campaniile de cosmetizare a imaginii au avut ca efect reducerea vigilenței publice.

Societatea românească și-a pierdut semnificativ aplombul în a sancționa corupția și lipsa de integritate ca flagel general și s-a manifestat mai degrabă secvențial.

Agenda de reformă BICA, transparență și responsabilitate

Transparency International Romania propune soluții care pot fi aplicate pe termen mediu și lung:

Promovarea Pactelor de Integritate în derularea achizițiilor publice, mecanisme independente de monitorizare în timp real a proiectelor majore de lucrări publice și nu numai.

Digitalizarea proceselor administrative, prin înfiinţarea Registrului Naţional de Conformitate, care va putea îmbunătăți transparenţa administrativă și responsabilitatea, contribuind la reducerea vulnerabilităţilor la corupţie în administrația publică.

Transpunerea în legislația națională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate.

Acordarea de sprijin instituțiilor cu rol anti-corupție, în vederea creșterii capacității operaționale și a eficacității acestora, inclusiv prin conservarea și îmbunătățirea cadrului de reglementare.

Asigurarea cu resurse, în condiții de independență, a actorilor din sectorul neguvernamental și implicarea activă în monitorizarea activității sectorului public, precum și al operațiunilor marilor actori economici, naționali și internaționali.

Dezvoltarea sistematică a culturii de acceptare a criticii constructive și de răspuns la feedback.

Inițierea unor mecanisme de ranking și rating în diferite sectoare pentru a sprijini ieşirea din blocajul de 40 de puncte în care România se află de peste 10 ani.

TI-Romania a lansat anul trecut un raport de cercetare privind integritatea în mediul de afaceri din România, raport care cuprinde o serie de recomandări, elaborate pe baza unor consultări punctuale cu reprezentanți din mediul de afaceri, instituții publice centrale și ONG-uri. În 2021 continuăm seria de dezbateri și invităm organizații reprezentative ale celor trei sectoare să ni se alăture în vederea stabilirii unei agende de reforme cu soluții concrete aplicabile pe termen mediu și lung.

Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică, instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei.

Transparency International Romania își exprimă din nou disponibilitatea de a intra într-un dialog deschis și constructiv cu autoritățile centrale pentru a se identifica acele soluții durabile și de impact de care are nevoie societatea românească.”, arată Transparency International.

sursa:stiripesurse.ro