Un nou caz Botnariu se întâmplă,  de această dată, în Germania. Este vorba despre drama familiei Furdui, cetățeni români din Germania, lăsați fără cei 7 copii, înainte de Paștele ortodox, după ce autoritățile germane au decis să-i ia pe cei mici de lângă părinți.

Senatorul PSD de Dâmbovița, Titus Corlățean, a făcut, miercuri, 5 mai, un apel la premierul României și la  ministrul Afacerilor Externe să intervină  în această speță.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Am fost informat recent de cetățeni români cu domiciliul în Germania, precum și de lideri ai unor biserici creștine românești neo-protestante din Germania și România, în legătură cu un caz extrem de delicat și de grav care privește o familie de cetățeni români stabiliți legal, de mai mulți ani, în Germania, în apropierea orașului Hanovra. Este vorba despre familia Furdui Petru (42 ani) și Camelia (39 ani), părinți ai unui număr de 7 copii minori, 4 fetițe și 3 băieți, cu vârste între 15 și respectiv 1 an și 2 luni. În ziua de luni, 26 aprilie 2021, reprezentanți ai Autorității germane pentru Protecția Copilului din zona de reședință a familiei, comuna Vals Rhode, la nord de Hanovra, s-au prezentat la domiciliul acesteia și au preluat copiii minori, Natalia (12 ani), Ruben (11 ani), Albert (10 ani) și Leah (1 an și 2 luni), fără a prezenta oficial motivele acestei acțiuni și recurgând la o serie de argumente verbale constrângătoare pentru voința părinților. Au lăsat doar să se înțeleagă că demersul are legătură cu fiul cel mare, David (15 ani), și „o stare de nemulțumire a acestuia față de părinți”. Au indicat în același timp că ceilalți 3 copii, David, Naomi (14 ani) și Estera (13 ani) au fost luați de reprezentanții autorității respective direct de la școală. Din datele de care dispun personal, din surse diverse, surse apropiate familiei, surse civice și ecleziastice credibile, regăsim, din păcate, aspecte de o tipologie asemănătoare cu cele identificate anterior în cazul familiei Botnariu din Norvegia, respectiv:

1.Acțiunea reprezentanților Autorității Germane de Protecția Copilului s-a realizat rapid, fără nicio verificare prealabilă, anchetă sau discuții măcar cu profesorii copiilor sau măcar cu vecinii pentru a contura mai bine profilul familiei, profilul social, cultural, material al părinților. Aceștia din urmă sunt descriși de liderii bisericii românești neoprotestante de care aparțin, dar și de alți cetățeni români, drept oameni credincioși, muncitori și cuminți, iubitori de copii și cu o situație materială solidă, o casă proprietate personală, cu o grădină mare, o piscină cu pești și animale de companie pentru copii.

2.Preluarea copiilor fără informarea reprezentanților diplomatici ai statului român, statul de cetățenie, reprezintă o violare a normelor de drept internațional în materie

3.Motivul de fundal, mai profund, dar nemărturisit de reprezentanții Autorității Germane de Protecție a Copilului îl constituie același tip de prejudecăți, bazate pe percepții distorsionate, privind existența unor străini români în comunitate și respectiv asupra identității creștine a acestora și apartenența la o biserică evanghelică neoprotestantă considerată ca promovând disciplina și disciplinarea unui model de comunitate și familie conservatoare, în contrast cu liberalismul societății locale (apropo de percepție la adresa străinilor, a existat anterior situației, solicitări ale părinților adresate autorităților locale din comuna respectivă pentru protecția sănătății copiilor prin stoparea acțiunilor cu erbicid în zona de domiciliu, care genera alergii copiilor. Nu a existat nici măcar o reacție sau un răspuns concret din partea autorităților locale)

4.Prejudecățile menționate ascund, pe fundal, și o situație de încălcare a dreptului de libertate religioasă, a rolului părinților în educația propriilor copii, minori care nu au suferit totuși vreo îngrădire în a urma școala normală germană din comunitatea locală.

5.Cultivarea în timp, de către reprezentanți au Autorității germane menționate, a unei relații discrete cu fiul cel mare al familiei, aflat la vârsta adolescenței și a unor stări emoționale firești care implică și nemulțumiri față de unele aspecte ale vieții sale private și de familie, nemulțumiri manifestate prin postări pe Facebook care au fost monitorizate.

Copiii au fost distribuiți la familii de plasament diferite, cu încălcarea normelor și practicii pertinente de drept internațional, care solicită ca frații și surorile să nu fie separați. S-a recurs direct la măsura extremă a separării copiilor de părinți în ciuda faptului că nu existau acte de violență comise de părinți sau pericol iminent pentru copii, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor și practicii internaționale consacrate în materie, care presupun realizarea, dacă este cazul, a unor pași intermediari, necesari, de către autoritățile de protecție a copilului înainte de a recurge la măsuri extreme.

Fiul cel mare al familiei, David, ar fi fost încurajat de autorități să facă raportări periodice cu privire la aspectele private, personale, ale vieții de familie, procedură care ar fi culminat cu sesizarea de către acest minor a autorităților amintite în cursul zilei de duminică, 25 aprilie, cu privire la faptul că părinții săi l-ar fi bătut pe bebeluș.

În fapt, potrivit datelor de care dispun, în duminica menționată, familia, formată din cei doi părinți și cei 7 copii, s-ar fi aflat la masă, moment în care bebelușul de 1 an și 2 luni s-ar fi înecat în timp ce mânca, părinții și în special mama ar fi reacționat, în mod firesc, pentru a înlătura riscul de sănătate apărut pentru minora Leah, prin atingeri pe spate pentru ca acest minor să își revină, chestiune care ar fi fost interpretată drept bătaie de fiul cel mare al familiei Furdui și raportat în consecință reprezentanților autorității cu care se afla în contact. A doua zi copiii au fost preluați cu forța de autorități.

Copiii, spuneam, au fost distribuiți încălcându-se regulile internaționale, la familii de încredințare diferite, ceea ce a generat o traumă suplimentară.

Față de cele de mai sus vă adresez rugămintea domnule prim-ministru, domnule ministru, să dispuneți întreprinderea măsurilor ce decurg din obligația constituțională de protecție a propriilor cetățeni români și să vă informați în legătură cu demersurile întreprinse pe relația cu autoritățile germane.

Reamintesc în acest context că apariția cazului Botnariu în Norvegia a generat o sensibilitate uriașă și o traumă la nivelul unor segmente sociale largi în societatea din România sau în diaspora românească și care a generat o acțiune largă, națională și internațională, de protest față de abuzurile comise de autoritățile norvegiene, acțiune promovată de actori civici, neguvernamentali, și de un spectru larg de biserici creștine românești, care au acționat solidar, indiferent de denominațiunea lor. Impactul reacției a fost important, dovadă și implicarea, cu titlu de exemplu, a mai multor membri ai Senatului și Camerei Reprezentanților Statelor Unite ale Americii în rezolvarea cu succes a cazului menționat. Autoritățile germane nu ar trebui să subestimeze nici trauma și nici capacitatea de reacție menționată.

Aștept răspuns scris”, a transmis în interpelare senatorul PSD, Titus Corlățean.