Deputatul Corneliu Ștefan a depus o interpelare adresată ministrului Apelor și Pădurilor, Ioan Deneş, în legătură cu nevoia de realizare a unei instalaţii alternative de alimentare cu apă a staţiei de tratare de la Pucioasa.
INTERPELARE Adresată domnului Ioan Deneş, MINISTRUL APELOR ŞI PĂDURILOR
Obiectul interpelării: Realizare instalaţie alternativă de alimentare cu apă a staţiei de tratare Pucioasa
Domnule ministru, 29.000 de dâmboviţeni, din oraşul Pucioasa şi comunele Brăneşti, Vulcana Băi, Vulcana Pandele şi Doiceşti, sunt alimentaţi cu apă potabilă din staţia de tratare Pucioasa, a cărei sursă este lacul de acumulare Pucioasa, executat pe râul Ialomiţa, în perioada 1971-1975. La această dată, barajul este colmatat în procent de aproximativ 75%, specialiştii au explicat că operaţiunea de decolmatare este imposibil de realizat, iar analizele microbiologice efectuate de către operatorul de distribuţie a apei au scos în evidenţă o concentraţie foarte mare de bacterii Clostridium Perfingeris în mâlul depus, ceea ce înseamnă că trebuie să se renunţe urgent la această sursă de apă, fiindcă reprezentă un pericol iminent pentru populaţie. De altfel, în data de 16 ianuarie 2016, s-a impus sistarea furnizării apei, după ce s-a constatat că valorile ridicate ale bacteriei Clostridium Perfingeris nu au permis potabilizarea. Furnizarea apei a fost reluată fără restricţii abia după o lună şi jumătate, în ziua de 29 februarie 2016. În toamna aceluiaşi an, Administraţia Naţională Apele Române – SGA Dâmboviţa a declasificat apa din lacul de acumulare Pucioasa de la categoria A2 la categoria A3, impunând a se găsi surse alternative de aprovizionare cu apă pentru consumul uman. Domnule ministru, Autorităţile locale şi judeţene începuseră deja demersurile legale, astfel încât cei 29.000 de dâmboviţeni să nu mai fie alimentaţi cu apă din barajul Pucioasa. S-au analizat toate variantele alternative şi s-a ajuns la concluzia că singura modalitate de alimentare cu apă potabilizabilă a staţiei de tratare Pucioasa este aceea de a executa, pe malul stâng al barajului, o conductă de aducţiune în lungime de 3 km, cu diametrul de 200 mm, cu preluare apă din aducţiune CHEMP Ialomiţa 4. În acest sens, s-a obţinut acordul de principiu al deţinătorului de agregate hidroenergetice, precum şi cel al Ministerului de Finanţe, în calitate de proprietar, conform Legii Apelor, al suprafeţei de teren sub cota de coronament baraj (+420m). Ulterior, a fost întocmit studiul de fezabilitate, investiţia urmând să fie suportată în cote egale de către Consiliul Local Pucioasa şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Şi, totuşi, proiectul nu a putut fi continuat, chiar dacă cele două administraţii publice au depus eforturi mari pentru a-l materializa în regim de urgenţă, conştiente fiind că 29.000 de consumatori sunt permanent în pericol din cauza sursei de apă! Coloniile de bacterie Clostridium Perfingeris din lacul de acumulare Pucioasa sunt continuu alimentate din amonte, prin deversarea apelor menajere în râul Ialomiţa, întrucât doar 10% din gospodării sunt racordate la sistemul de canalizare. Şi vorbim despre o populaţie de 30.000 de locuitori! Domnule ministru,
Proiectul sus-amintit s-a blocat din două motive:
- Neintabularea terenului în favoarea Administraţiei Naţionale Apele Române până la cota +420 coronament baraj, ci numai până la +418, ceea ce a obligat UAT Oraşul Pucioasa să demareze procedura de expropriere în interes public a aşa-zişilor proprietari ai grădinilor perpendiculare pe suprafaţa lacului de acumulare Pucioasa, în scopul creării culoarului de trecere al conductei. Este o operaţiune laborioasă care se mişcă foarte încet.
- Un litigiu existent între Primăria Pucioasa şi Administraţia Naţională Apele Române, prin ABA Buzău, cu privire la terenul pe care ar urma să se construiască bazinul de recuperare a presiunii.
Deşi Primăria Pucioasa are documente care îi atestă proprietatea, ABA Buzău a revendicat în instanţă dreptul de proprietate asupra acestei suprafeţe, dosarul fiind pe rolul Tribunalului Dâmboviţa. Având în vedere toate aceste aspecte, reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene au luat în calcul şi realizarea conductei de aducţiune pe malul drept al lacului de acumulare Pucioasa, însă această investiţie este şi mai greu de realizat, fiindcă implică două subtraversări ale râului Ialomiţa. Marele avantaj ar fi acela că nu mai este nevoie decât de avizul Ministerului de Finanţe, ca proprietar, lucrarea urmând a fi executată în perimetrul cadastral al barajului. Domnule ministru,
V-am prezentat, pe scurt, problemele care au stopat proiectul care vizează racordarea staţiei de tratare a apei Pucioasa, care deserveşte o populaţie de 25.000 de consumatori, la CHEMP Ialomiţa 4, printr-o conductă de aducţiune, şi vă solicit sprijin pentru ieşirea din acest impas. Ar fi păcat să se repete episodul din ianuarie-februarie 2016, în condiţiile în care soluţia de eliminare a pericolului putea fi concretizată, aşa cum îşi stabiliseră autorităţile locale şi judeţene, încă din luna noiembrie 2017.
Solicit răspuns în scris. DEPUTAT, Corneliu Ştefan