• Chiar dacă Președintele Romaniei nu a avut demnitatea de a promulga în timp util legea menționată, pentru ca ea să fie deja în vigoare la această dată, putem astăzi, așa cum statuează legea votată de Parlamentul Romaniei, să arborăm drapelul național sau să depunem un buchet de flori la monumentele dedicate soldaților romani din Primul Război Mondial, fii și fiice ai satului romanesc, monumente pe care le regăsim pretutindeni pe pământul României!

Senatorul Titus Corlățean, vicepreședinte al Senatului României și președintele Departamentului de Politică Externă, a participat astăzi, 4 iunie 2020, la ceremoniile organizate de autoritățile locale, parteneri din societatea civilă, parteneri din mass-media și organizații ale Partidului Social Democrat, cu ocazia Zilei Tratatului de la Trianon, în Ploiești-Bucov, Buzău și Alba-Iulia.

Totodată, senatorul Titus Corlățean a coordonat organizarea în județul Dâmbovița de către Partidul Social Democrat, prin reprezentanții lor la nivelul autorităților locale a ceremoniilor de marcare a Zilei Tratatului de la Trianon în România.
În calitate de inițiator al legii adoptate la 13 mai 2020 de Parlamentul României pentru proclamarea zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon, Corlățean salută marcarea Centenarului de la momentul istoric al recunoașterii internaționale politice și juridice a Marii Uniri a Transilvaniei cu România:
„La 4 iunie 2020 Romania marcheaza Centenarul de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon. O pagina esentiala a istoriei natiunii romane, care a imbracat forma unui tratat de pace incheiat de 16 Puteri Aliate si Asociate, intre care si Romania, cu Ungaria, in calitate de stat succesor al Imperiului Austro- Ungar, stat invins in Primul Razboi Mondial. Prin continutul acestui tratat de pace Marile Puteri recunosteau Unirea Transilvaniei (si a partii rasaritene a Banatului) cu Romania, respectiv vointa romanilor exprimata la 1 Decembrie 1918 si respectiv Rezolutiunea Adunarii Nationale de la Alba Iulia.
Tratatul de la Trianon a consacrat realizarea dreptului la autodeterminare al natiunilor din Dualitatea Austro-Ungara, potrivit principiului consacrat international de Presedintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson. A fost cazul romanilor majoritari din Transilvania, dar si altor natiuni, precum cehoslovacii, sarbii, croatii si slovenii, ceea ce a permis aparitia si recunoasterea unor state noi, independente.
Pentru Romania, Tratatul de pace mentionat a insemnat nu doar recunoasterea politica si juridica internationala a Unirii Transilvaniei cu Patria Mama, ci si confirmarea drepturilor politice si civile ale romanilor care constituiau populatia majoritara in acest teritoriu, drepturi de care romanii nu beneficiasera anterior in Imperiul Austro-Ungar.
Ziua de 4 iunie 1920 a devenit posibila pentru natiunea romana in primul rand datorita eroismului exceptional si jerfei armatei romane pe campul de batalie din Primul Razboi Mondial. Recunoasterea reunificarii natiunii romane se datoreaza si demersurilor politico-diplomatice remarcabile ale unor oamenii de stat precum Ion I.C. Bratianu, dr. Cantacuzino sau Nicolae Titulescu, ultimii doi, semnatari ai Tratatului de pace de la Trianon din partea Romaniei. Nu in ultimul rand, solutia „justa si durabila” consacrata de Tratat pentru natiunea romana a fost posibila datorita sprijinului Puterilor Aliate Romaniei din primul Razboi Mondial, care au inteles si sprijinit legitimitatea dezideratelor romanesti.
Iata de ce, marcarea cu demnitate a simbolisticii nationale a Zilei de 4 iunie necesita din partea Statului Roman adoptarea unei legi, lucru care a fost realizat de Parlamentul Romaniei la 13 mai 2020. Ea NU este este indreptata IMPOTRIVA altora sau sensibilitatilor istorice legate de acest episod esential al istoriei secolului trecut, pe care altii le impartasesc, cu atat mai putin impotriva unei minoritati nationale din Romania. Legea mentionata este insa PENTRU NOI, pentru Natiunea Romana, pentru a avea posibilitatea de a marca cu demnitate acest episod esential pentru devenirea statului roman modern si contemporan reunificat si mai ales este destinata tinerei generatii. Si nu in ultimul rand, pentru a afirma cu tarie ca incercarile de rescriere a istoriei, a adevarului istoric, a continutului si consecintelor Tratatului de pace de la Trianon si orice tentatii revizioniste legate de acest subiect nu sunt in nici un fel acceptabile.
Sa stim sa onoram cu demnitate Ziua de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon in Romania! Ii indemn pe toti cei care simt si traiesc romaneste sa faca astazi un gest simbolic. Chiar daca Presedintele Romaniei nu a avut demnitatea de a promulga in timp util legea mentionata, pentru ca ea sa fie deja in vigoare la aceasta data, putem astazi, asa cum statueaza legea votata de Parlamentul Romaniei, sa arboram drapelul national sau sa sa depunem un buchet de flori la monumentele dedicate soldatilor romani din Primul Razboi Mondial, fii si fiice ai satului romanesc, monumente pe care le regasim pretutindeni pe pamantul Romaniei.
Suntem recunoscatori tuturor celor care, prin eroism, jertfa, abilitate politico-diplomatica si demnitate romaneasca au facut posibil acest moment istoric esential pentru devenirea Natiunii Romane reintregite!, este mesajul transmis de Titus Corlățean.