- Vom merge mai departe cu promovarea acestei legi atât de necesare pentru marcarea oficială, cu demnitate românească, a unei simbolistici naționale esențiale pentru devenirea Statului Român modern și contemporan și îl vom forța cu mijloace legale și politice pe acest nedemn om politic să promulge în final legea menționată.
Decizia lui Klaus Werner Iohannis de a contesta la Curtea Constituțională legea de declarare a zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon, adoptată de Parlamentul României pe data de 13 mai 2020 și, respectiv, voința suverană a Parlamentului reprezintă un gest rușinos și nedemn, care confirmă că domnia sa NU este cu adevărat președintele României și al națiunii române!
Declarația îi aparține senatorului social-democrat Titus Corlățean, președintele Departamentului de Politică Externă a PSD, care critică dur decizia șefului statului pe acest subiect sensibil.
Pretextele și argumentația mediocră invocate privind "caracterul declarativ" al legii, care nu ar prescrie relații sociale sunt ușor de demontat.
Mergând pe această logică mediocră, ar trebui să desființăm un întreg set de legi în vigoare în Statul Român, care consacră recunoașterea națională a unor simboluri naționale românești, eroi ai neamului sau cele care privesc necesitatea de a recunoaște oficial în România momente simbolice semnificative pentru diferitele minorități naționale din țara noastră, începând cu minoritatea maghiară sau germană.
Ar trebui, de exemplu, să desființăm legi care marchează Zile ale limbii diferitelor minorități naționale din România și care, fără a reglementa neapărat relații sociale, recunosc oficial în Statul Român simbolistica și importanța acestor momente sau fapte sociale pentru categorii limitate ca număr de cetățeni ai României.
Este, de asemenea, rușinos faptul că numitul Klaus Werner Iohannis afirmă că nu prezintă relevanță socială o lege care marchează momentul istoric al recunoașterii internaționale din punct de vedere politic și juridic a reunificării națiunii române, săvârșite prin voința istorică a românilor majoritari din Transilvania la 1 decembrie 1918 sau recunoașterea și omagierea eroismului, sacrificiului și memoriei soldaților români care au căzut pe câmpul de bătălie din Primul Război Mondial și care au permis atât realizarea momentului istoric de la 1 decembrie 1918, cât și "soluția justă și durabilă" pentru națiunea română din Tratatul de Pace de la Trianon.
Vom merge mai departe cu promovarea acestei legi atât de necesare pentru marcarea oficială, cu demnitate românească, a unei simbolistici naționale esențiale pentru devenirea Statului Român modern și contemporan și îl vom forța cu mijloace legale și politice pe acest nedemn om politic să promulge în final legea menționată, argumentează Titus Corlățean, inițiator al legii privind Ziua Tratatului de la Trianon.
