• Dezbaterile au vizat în esență evoluțiile actuale în planul securității naționale, procesul de reflecție privind noul concept strategic al Alianței și respectiv inițiativa NATO 2030, precum și relația transatlantică și consolidarea procesului de cooperare dintre UE și NATO, în contextul preluării mandatului de noua administrație de la Washington.

Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a participat, în aceste zile,  în format virtual, la Conferința interparlamentare pentru politică externă și de securitate comună (PESC) și pentru politică de securitate și apărare comună (PSAC), în cadrul mandatului președinției semestriale a Consiliului UE asigurată de Portugalia.

Principala secțiune a primei zile a conferinței menționate a reprezentat-o întâlnirea cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
"Dezbaterile au vizat în esență evoluțiile actuale în planul securității naționale, procesul de reflecție privind noul concept strategic al Alianței și respectiv inițiativa NATO 2030, precum și relația transatlantică și consolidarea procesului de cooperare dintre UE și NATO, în contextul preluării mandatului de noua administrație de la Washington.
Senatorul Corlățean a avut o intervenție în cadrul dezbaterilor prin care a subliniat caracterul imperativ al necesității reconsolidării Parteneriatului Strategic dintre UE și NATO, cu fructificarea oportunităților oferite de agenda politică a noii administrații de la Washington și angajamentul său pentru multilateralism", a precizat senatorul.
Acesta a pledat pentru ca procesul de reflecție pentru finalizarea noului concept strategic al NATO și respectiv procesul privind realizarea unei capacități militare consolidate la nivelul UE (”Busola Strategică”), să aibă ca finalitate o Alianță puternică și o Uniune Europeană eficientă, prin evitarea unor procese nedorite de duplicare sau de competiție.
"Pentru România, conceptul demarat în interiorul Uniunii Europene privind “autonomia sa strategică” este înțeles, în primul rând, prin prisma demersurilor pentru atragerea obiectivului de reziliență strategică care implică complementaritate cu NATO prin perspectiva elementelor de securitate.
Dezbaterile din prima zi a reuniunii au pus în evidență existența unui suflu nou, pozitiv în relația transatlantică la nivelul Parteneriatului Strategic UE-NATO", spune Corlățean.

• Pandemia și criza sanitară din statele membre au demonstrat că Uniunea trebuie să-și consolideze reziliența prin cooperarea cu instituțiile internaționale și alianțele sale, în primul rând cu partenerul strategic NATO

Principala secțiune a celei de-a doua zi a Conferinței interparlamentare PESC/PSAC a reprezentat-o dezbaterea cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell.
Temele abordate de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate au vizat aspectele legate de securitatea internațională și provocările actuale pe care Uniunea trebuie să le gestioneze, relația transatlantică cu NATO și respectiv actuala agendă de dialog politic cu noua administrație a S.U.A., viziunea europeană privind creșterea gradului de reziliență și de pregătire al UE, actualul proces de reflecție și inițiativa privind clarificarea nivelului de ambiție asumat de UE în contextul Politicii Comune de Securitate şi Apărare (,,Busola Strategică”), gestiunea crizei sanitare create de pandemia SARS-COV-2, precum și alte teme de interes.
Senatorul Corlățean a avut o intervenție în cadrul panelului în care a subliniat faptul că pandemia și criza sanitară din statele membre au demonstrat că Uniunea trebuie să-și consolideze reziliența prin cooperarea cu instituțiile internaționale și alianțele sale, în primul rând cu partenerul strategic NATO.

"Pentru România, conceptul lansat spre reflecție referitor la ,,autonomia strategică a UE” este înțeles, în primul rând, din perspectiva unor demersuri necesare pentru atingerea obiectivului de reziliență al Uniunii.
Discuția legată de conceptul menționat trebuie văzută, în esență, în sensul avansării pe linia dialogului UE-SUA și a complementarității cu NATO, în legătură cu securitatea internațională și provocările actuale.
Pentru România este important ca, la nivelul UE și NATO, să identificăm modul în care cele două organizații se pot completa reciproc, pornind de la o serie de obiective și realități stringente: securitatea cibernetică, reziliența față de amenințările și atacurile hibride, ameliorarea mecanismelor de alertă timpurie (early warning) și reacție rapidă (early reaction)", a mai arătat oficialul român.