• În relaţia cu țările din Parteneriatul Estic, senatorul Corlăţean reclamă o lipsă de viziune politică europeană, întrucât statele membre UE n-au fost capabile să le acorde acestora nici măcar o perspectivă europeană, în baza articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), deși UE solicită acestor state să pună în practică reforme profunde, costisitoare și, nu o dată, dureroase

Senatorul Titus Corlăţean a participat joi, 9 septembrie, la lucrările Conferinţei interparlamentare privind PESC/PSAC organizate, în format online, de preşedinţia slovenă a Consiliului Uniunii Europene.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a avut o intervenţie în cadrul dezbaterilor din Sesiunea I privind Priorităţile politicii externe şi de securitate comună şi ale politicii de securitate şi apărare comună.
În expunerea sa, senatorul Corlăţean a subliniat faptul că rolul global al UE începe în imediata sa vecinătate, iar, din această perspectivă, procesul de lărgire este unul din instrumentele de importanţă strategică prin care este exercitată influenţa globală a UE.
Totodată, senatorul a relevat că procesul de lărgire a permis de-a lungul anilor ca UE să exercite o influență directă asupra statelor aspirante, din punctul de vedere al valorilor democratice şi standardelor de tip occidental, lucru care este valabil și în prezent, atât pentru statele din Balcanii de Vest, cât şi pentru Partenerii Estici asociaţi la UE.
Senatorul Corlăţean a atras atenţia asupra faptului că, atunci când statele membre şi instituţiile europene abordează tematica politicii externe a UE şi a procesului de lărgire, de obicei sunt invocate ţinte, obiective, criterii, aspecte tehnice şi adesea birocratice. În opinia sa, este o greşeală faptul că UE a pierdut în ultimii ani o necesară fundamentare şi o viziune strategică a politicii sale externe, în special din perspectiva procesului de lărgire. A constatat că, pentru regiunea balcanică a fost irosit timp preţios, nefiind înregistrate progrese semnificative în ultimii ani. De asemenea, a subliniat că diferendele existente la nivelul unor state balcanice trebuie să fie rezolvate în plan bilateral, în vederea înregistrării unor progrese consistente, de natură să contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategice de integrare a regiunii balcanice în UE.
În relaţia cu țările din Parteneriatul Estic, senatorul Corlăţean reclamă o lipsă de viziune politică europeană, întrucât statele membre UE n-au fost capabile să le acorde acestora nici măcar o perspectivă europeană, în baza articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), deși UE solicită acestor state să pună în practică reforme profunde, costisitoare și, nu o dată, dureroase. Este nevoie ca Uniunea şi statele membre să se întoarcă la o fundamentare şi o viziune strategice ale politicii externe şi ale procesului de lărgire, aceasta fiind o prioritate reală, în opinia senatorului Corlăţean.
La reuniune au participat preşedinţii Comisiilor pentru politică externă şi respectiv apărare din parlamentele naţionale U.E., Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, înalţi reprezentanţi ai Parlamentului European, printre care David McAllister, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe.