În justiție, lucrurile au rămas virusate, este de părere senatorul social-democrat Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă. Demnitarul a vorbit despre Justiția din România, SIIJ, serviciile de informații și alte subiecte de actualitate într-un interviu la Aleph News.

• "În justiție a existat un mecanism paralel cu CPP!"

"Păcatul originar, dintr-un anumit punct de vedere este acel moment 2009, când s-a încheiat acel acord, protocolul faimos clasificat între SRI cu DNA și cu alte instituții din judiciar. Pentru mine, ca om care are studii juridice, simpla idee că există un mecanism care este paralel cu Codul de procedură penală care este instrumetul ce trebuie să ghideze anchete penale etc. votat de parlamentul democratic, acord care  stabilea pe lângă faimoasele echipe mixte, ideea de a da competențe de anchetă penală ofițerilor din serviciile de informații și a le da 60 de zile în care procurorii trebuia să informeze serviciile de informații cu privire la modul de gestiune a dosarului mi se pare atât de odios, ca jurist. Această chestiune a făcut atât de mult rău. Serviciile de informații au rol capital într-un stat democratic și întotdeauna am apreciat expertiza și tot ce fac acești oameni pe lucrurile acelea adevărate. Au fost interese, jocuri de putere, ținte și așa mai departe, ori treaba aceasta nu are nimic de-a face cu democrația. Păcatul originar de acolo a plecat  și faptul că au fost judecători care au fost forțați, șantajați peste 60% dintre magistrații României să aibă dosare penale deschise ținute în sertare...", a declarat Corlățean. "Când a apărut SIIJ (Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție), judecătorii mi-au spus că au simțit cum s-a ridicat presiunea de pe ei", a mai precizat el.

• "Am fost șocat că a fost adoptată ordonanța Prună care redă competența de cercetare ofițerilor de informații!"

Corlățean a explicat că serviciile de informații au alt rol într-un stat democratic și că ele nu trebuie să revină în cercetarea penală.

"Pentru sănătatea democrației, așa cum este ea  în România, ar trebui să punem odată stop unor tentații. Ofițerii de informații nu pot face cercetare penală pentru că inevitabil vor fi tentații. Am fost șocat că a fost adoptată ordonanța Prună care redă competența de cercetare ofițerilor de informații".

În luna decembrie, anul trecut, liderul social-democrat atrăgea atenția asupra greșelii făcută de deputati care  au dat, pe 16 noiembrie 2021, vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Ordonanța a fost adoptată la inițiativa ministrului Justiției de la acea vreme, Raluca Prună, și prevede că SRI poate să facă acte de cercetare penală în condiții speciale.

Greșit, atenționa senatorul Titus Corlățean. Acesta a spus că, în perioada negocierilor pentru formarea noii coaliții de guvernare, când lucrurile nu erau lămurite, s-a întâmplat acest derapaj ce generează pericole la adresa democrației.

"Este o chestiune profund greșită", avertiza demnitarul social-democrat.

• E o greșeală pe care deputații au făcut-o într-un moment în care România nu avea o guvernare stabilă!

"Un serviciu de informații din orice țară euroatlantică nu are voie să aibă competențe de anchetă penală! Există riscul să ne reîntoarcem la ceea ce a fost în baza odiosului protocol dintre DNA și alte instituții de judiciar din 2009 la o cascadă de solicitări de mandate de securitate națională cerute de cei care fac urmărirea penală judecătorilor de la Înalta Curte, o cascadă de mandate de securitate națională care, de fapt, ascundeau cu totul altceva. Nu combaterea terorismului, că nu ne lovim de teroriști în România în fiecare zi  pe stradă, ci din dorința de a asculta telefoanele  și de monitoriza oameni politici, oameni din sistemul economic românesc, în principal capitalul românesc și alți actori, inclusiv jurnaliști. Este raportul făcut de inspecția judiciară a CSM care a demonstrat această situație intolerabilă. Ne reîntoarcem la acele vremuri? Eu sper ca atacul la Curtea Constituțională anunțat de instituții din domeniul judiciar  să aibă succes! Pentru că astfel de greșeli trebuie evitate! Altele sunt prioritățile, altele sunt urgențele, dar lucrurile de acest tip, dacă sunt scăpate de sub control, ne vor costa pe toți. Eu nu mi-am schimbat opinia și e o greșeală pe care deputații au făcut-o într-un moment în care România nu avea o guvernare stabilă. Sper ca acest atac la Curtea Constituțională să reușească să readucă aceste competențe de anchetă penală acolo unde trebuie și unde este democratic", a argumentat senatorul Titus Corlățean. Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit inițiativa legislativă, în 9 mai 2016.