• Ceea ce națiunii germane, într-un moment istoric pentru ea, nu i-a fost refuzat, NU poate fi refuzat nici NAȚIUNII ROMÂNE de pe ambele maluri ale Prutului! (Titus Corlățean)

Astăzi, la Chișinău, a avut loc ședința comună a Parlamentelor României și Republicii Moldova, în premieră, convocată la propunerea președintelui Comisiei pentru politică externă din Senatul României, Titus Corlățean. Evenimentul a avut loc cu doar câteva zile înaintea Consiliului European de la Bruxelles, care urmează să se pronunţe asupra cererii Republicii Moldova de a primi statutul de candidat la Uniunea Europeană.

Parlamentarii români și cei moldoveni au transmis de la Chișinău un mesaj și un semnal politic puternic Europei, acela că este momentul să se decidă, la nivel politic, acordarea statutului de candidat la Uniunea Europeană Republicii Moldova. 

A fost adoptată și votată o declarație comună politică ce se vrea un semnal clar pentru partenerii europeni. 
În plenul ședinței comune a vorbit și președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, Titus Corlățean, care a transmis o serie de mesaje extrem de importante în acest context. 

  • Nimeni în istoria trecută, prezentă și viitoare nu va putea să modifice sau să rescrie, oricât ar încerca acest adevăr istoric de identitate comună românească!

Astăzi, la 18 iunie, la Chișinău, are loc pentru prima dată în istoria de după 27 august 1991, data declarării independenței Republicii Moldova și ieșirea oficială de sub influența fostului imperiu sovietic are loc această ședință. Este un moment istoric, a subliniat Titus Corlățean.
Obiectivul acestei reuniuni de astăzi, de la Chișinău, este foarte clar: este un obiectiv politic, transmiterea unui semnal politic foarte ferm, comun, foarte clar în atenția partenerilor noștri europeni privind acordarea statutului de candidat la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Această declarație comună este redactat în aceeași limbă comună, limba romană. Noi, românii, la București, în speță membri ai Parlamentului, indiferent că suntem ardeleni, munteni, moldoveni ș.a.m.d., facem aceste lucruri, în primul rând, pentru faptul că avem un fundament comun de identitate, avem aceeași mamă și ea se numește limba română și avem același Dumnezeu al românilor. Nimeni în istoria trecută, prezentă și viitoare nu va putea să modifice sau să rescrie, oricât ar încerca acest adevăr istoric de identitate comună românească.

  • România va trebui să spună foarte ferm statut de candidat pentru Republica Moldova, fără nuanțe și fără condiționalități!


Premisele înainte de Consiliul European din 23-24 iunie sunt favorabile, este adevărat. Și ieri (n.r. 17 iunie) s-a înregistrat un alt moment foarte important, încă nu-l numesc istoric, respectiv avizul favorabil al Comisiei Europene privind acordarea statutului de candidat. La final, în baza regulamentului sui generis al plenului reunit al celor două parlamente să formulez un amendament oral pentru a reflecta în text, în preambul, această evoluție extrem de importantă de ieri, corect, obiectiv.
Pe de altă parte, pentru că am văzut foarte multe lucruri în viața mea de politică externă, v-aș propune să rămânem vigilenți împreună până se trece linia de sosire.
E datoria mea să spun două lucruri, ca președinte de Comisie de politică externă să atrag atenția ca să știm ce avem de făcut. Avizul Comisiei Europene privind avizul favorabil nu este încă poziția unanimă a statelor membre în cadrul Consiliului European. Este adevărat că, astăzi, când vorbim, nu avem semne de preocupare. Dar, pentru că am văzut destul de multe este bine să știm ce avem de făcut în următoarele zile și una dintre modalitățile pe care le vom folosi va fi aceea de a fructifica această reuniune comună, declarația comună, în relațiile politice cu partenerii noștri europeni.
Cred că este bine ca noi, la București, cei cu funcții și responsabilități înalte în statul român, care reprezintă România să învețe în sfârșit să spună NU atunci când interese fundamentale ale statului român nu sunt atinse pe deplin. Orice nuanță care, eventual ar apărea față de statutul de candidat foarte clar sau eventuale tentații sunt inacceptabile și România va trebui să spună foarte ferm statut de candidat pentru Republica Moldova, fără nuanțe și fără condiționalități!

 

  • Puteți conta pe noi în continuare, dar reformele se fac aici, la Chișinău, în Republica Moldova!

 

Corlățean a atras atenția că urmează o perioadă foarte dificilă din punct de vedere al obiectivelor care trebuie bifate de Republica Moldova în drumul spre Uniunea Europeană.

Formula folosită în documentul Comisiei Europene este de un rafinament deosebit și a permis acordarea la acest moment a statutului de candidat, dar atenție, formula lasă deschisă posibilitatea reversibilității dacă reformele care sunt indicate nu sunt duse până la capăt. Așa încât voi spune colegilor din Republica Moldova că drumul care urmează este unul important, deloc simplu și puteți conta pe noi în continuare, dar reformele se fac aici, la Chișinău, în Republica Moldova!
Drumul va fi dificil pentru ce urmează și este vorba despre foarte multă muncă. Dar, s-ar putea, și nimeni nu exclude această posibilitate, ca perioada care urmează să fie infinit mai dificilă, dacă vor fi evoluții de natură militară, de exemplu, dinspre Marea Neagră. Într-o astfel de situație, este de datoria mea să spun că trebuie să știți foarte clar că sprijinul principal pe care îl veți avea dacă vor fi astfel de evoluții, este dincolo de Prut. Suntem acolo, suntem pregătiți să vă știm alături de noi și că este decizia dvs. de a acționa în comun dacă vor fi evoluții nefavorabile.

Ați ales și vă susținem în calea europeană, dacă lucrurile vor merge bine în direcția respectivă ne vom unifica în Uniunea Europeană alături de ceilalți, dar dacă vor fi condiții vitrege, veți știi să contați pe noi și noi suntem acolo, dincolo de Prut.

Noi vom rămâne angajați, vom lucra împreună, privim cu optimism spre viitor, privim cu încredere spre un viitor democratic, prosper, comun și european al națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului, a concluzionat demnitarul român.