Senatorul social-democrat, Titus Corlățean, participă la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) care se desfășoară în perioada 10-14 octombrie la Strasbourg.

Agenda sesiunii de toamnă include dezbateri pe marginea mai multor subiecte de actualitate, precum „Europa la jumătate de an de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, „Acțiunile inumane și revoltătoare ale Federației Ruse”, „Securitatea alimentară în Europa: exporturile de cereale prin porturile ucrainene”, „Ostilitățile militare dintre Armenia și Azerbaidjan”.

Parlamentarii au discutat și despre perspectiva europeană pentru Balcanii de Vest, a discriminării prin vaccinuri și a impactului Brexit-ului asupra drepturilor omului pe insula Irlanda. La sesiunea de toamnă a APCE se  discută și despre onorarea obligațiilor și angajamentelor asumate de către România, Turcia și Ungaria.

Cu o adresare către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va veni președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Titus Corlățean a avut luni și marți două intervenții în numele Grupului Socialist. Demnitarul român s-a concentrat, în prima sa intervenție, pe cel de-al patrulea summit și noua Comunitate Politică Europeană.

”În primul rând, la al patrulea summit, summit-ul este vorba despre tragedia generată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Dar, dincolo de asta, este, în esență, problema promovării acum a ideii, a viziunii, a unui summit care ar trebui să ofere soluții clare și substanțiale provocărilor serioase împotriva organizației internaționale bazate pe reguli, împotriva multilateraliștilor și a dreptului internațional, care se opune acțiunile unilaterale bazate pe folosirea ilegala abuziva a forței”, a arătat Corlățean.

”În același timp, am văzut această nouă inițiativă, Comunitatea Politică Europeană, o comunitate politică care este propusă, și am văzut deja o primă întâlnire la nivel înalt la Praga care a avut loc foarte recent. O inițiativă politică care, pe de o parte, poate sau ar trebui să aibă unele contribuții și consecințe politice pozitive, deoarece dialogul politic în cadrul unei astfel de foruri poate fi și ar trebui să fie unul pozitiv. Dar, pe de altă parte, această inițiativă ridică întrebări serioase”, a spus acesta.

•  ”Este important ca un astfel de summit  să promoveze soluții substanțiale mai devreme decât mai târziu. Cu siguranță, cel mai important este promovarea viziunii unei instanțe internaționale de sancționare a infracțiunii de agresiune!”

A vorbit și despre  riscul diminuării rolului, sferei de aplicare și competențelor Consiliului Europei. 

”Au fost ridicate alte întrebări serioase. Am văzut doar 43 de state europene din 46, sunt membrii noștri, care au participat și au fost invitați la conferința de la Praga.

Acesta ar putea fi un semn al unei Europe cu viteze diferite, iar acest lucru este inacceptabil.

Am văzut și un proces politic care generează alte întrebări serioase. Unii consideră că este un risc de a fi un substitut al procesului de aderare europeană, iar acest lucru nu poate fi acceptat.

De asemenea, am auzit deja câteva voci politice din statele europene care o promovează ca o viziune generoasă. Am convenit la nivel de principiu să oprim războiul, să oprim pierderea de vieți omenești, dar o viziune care este însoțită de o așa-zisă abordare pragmatică, o viziune care se poate realiza prin negocieri politice și cu concesii și unele pierderi de teritorii de Ucraina, iar acest lucru este inacceptabil. De ce? Pentru că asta va presupune o acceptare pragmatică a încălcării principiilor fundamentale ale dreptului internațional, integrității teritoriale, suveranității, soluționării pașnice a diferendelor. Nu putem accepta ca organizație internațională așa ceva!

Așa că înțelegem acum de ce este important ca un astfel de summit care ar trebui să promoveze soluții substanțiale mai devreme decât mai târziu. Cu siguranță, cel mai important este promovarea viziunii unei instanțe internaționale de sancționare a infracțiunii de agresiune, pentru că aceasta este esența subiectului. APCE ar trebui să fie prezent, așa cum a menționat raportorul, pentru că Consiliul Europei nu înseamnă doar președinți și guverne, în primul rând înseamnă națiuni, reprezentanțele lor politice și parlamentare și Adunarea Parlamentară. Avem nevoie de management politic al acestui proces”, a punctat Corlățean.

• ”Singura soluție pentru o regiune balcanică stabilă, democratică, prosperă – pentru pace, în primul rând – este o regiune balcanică complet integrată”!

Procesul de extindere a Uniunii Europene a fost subiectul pe care s-a axat intervenția demnitarului român, în cea de-a doua zi  a dezbaterilor. El a insistat asupra susținerii aderării la UE pentru întreaga regiune balcanică.

”Tot timpul procesul de extindere a UE a fost un atu imens pentru Uniunea Europeană. A fost cazul țărilor foste comuniste din Orientul Central; este cazul acum cu unii dintre partenerii estici: Ucraina, Republica Moldova și sper că și Georgia înainte de sfârșitul anului.

Cu siguranță ar trebui să fie așa, dar nu numai în referire la o perspectivă europeană. Ar trebui să folosim cuvintele potrivite: „aderarea la Uniunea Europeană pentru întreaga regiune balcanică”. Și subliniez „întreaga regiune balcanică”, pentru că, până la urmă, viziunea geopolitică și strategică ar trebui să fie următoarea.

Singura soluție pentru o regiune balcanică stabilă, democratică, prosperă – pentru pace, în primul rând – este o regiune balcanică complet, complet integrată. Aceasta este esența a ceea ce discutăm acum.

Vă reamintesc, în 2014, sub președinția mea națională, președinția României a SEECP – am avut onoarea de a asigura președinția SEECP la acea vreme – cu efortul comun al țărilor din regiune, printre altele, cu o înțelepciune extrem de importantă. din Serbia și din Kosovo, am reușit să acceptăm Kosovo și să invităm Kosovo să facă parte din Procesul corporației sud-est europene. A fost un moment excepțional.

Pe baza înțelepciunii venite de la prietenii noștri greci și macedoneni, am reușit să finalizăm documentul final. Am reușit să avem o președinție bună și realizări bune pe parcursul mandatului din 2014 la acel moment. Deci se poate: să folosim și aceste resurse interne din regiune.

În sfârșit, bineînțeles că trebuie respectate criteriile, printre altele, protecția minorităților naționale din regiune, inclusiv a minorității naționale române sau a armenilor, este important – dar până la urmă totul este politic.

Deci este nevoie de un angajament politic clar. Iată de ce semnalul pe care îl transmitem astăzi de la Strasbourg, de la Consiliul Europei, este extrem de important: să sprijinim integrarea deplină a regiunii balcanice”, a concluzionat acesta.