Plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a adoptat, joi, Raportul cu privire la respectarea de către România a obligaţiilor de membru al Consiliului.

Raportul recunoaște progresele semnificative pe care țara noastră le-a făcut în ultimii ani. 

Potrivit APCE, România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește conformitatea cu standardele Consiliului Europei de la aderare, în domenii cruciale pentru funcționarea instituțiilor democratice, inclusiv sistemul judiciar și lupta împotriva corupției.

Au fost salutate, în special, reformele structurale în curs ale sistemului judiciar – menite să abordeze o serie de preocupări formulate de Comisia de la Veneția și GRECO – adoptarea unei strategii anticorupție pentru 2021-2025 și angajamentul său de a proteja drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale.

Rezoluția adoptată astăzi, pe baza raportului Edite Estrela (Portugalia, SOC) și Krista Baumane (Letonia, ALDE), subliniază și o serie de preocupări, în special în ceea ce privește libertatea și pluralismul presei, includerea cetățenilor români care aparțin minorității rome și faptul că România se numără printre statele cu cel mai mare număr de hotărâri neexecutate ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

În plenul APCE, a vorbit senatorul de Dâmbovița, Titus Corlățean care a salutat raportul ca fiind cel mai echilibrat, obiectiv și pozitiv raport despre România din ultimii mulți, mulți ani aici în Consiliul Europei.

”Și luăm foarte în serios și cealaltă parte a criticilor. Reflectă voința politică a autorităților și efortul de reformă și progres care, în esență, face referire la progrese importante în domeniul justiției, care a fost subiect în anii precedenți, de combatere a corupției.

Rezolvând o problemă delicată și controversată legată de secția specială a procurorilor, deschid o paranteză. Raportorul a avut dreptate că acest lucru este controversat deoarece există o serie de asociații de magistrați, care sunt critice pentru desființarea acestei secțiuni, guvernul a demontat majoritatea din parlament luând în considerare recomandarea comisiei de la Veneția.

În comisie am exprimat de-a lungul anilor, faptul că am îndoielile mele cu privire la soluția dezmembrării timpurii a acestei secțiuni, pentru că a existat un trecut foarte dureros, acum câțiva ani, când a existat un protocol secret încheiat de serviciile de informații românești cu lideri importanți ai procurorilor în exercitarea presiunii asupra judecătorilor instanței supreme și asupra instituției politice pentru a livra lucruri care nu sunt constituționale și democratice.

Dar, am luat în considerare propunerea Comisiei de la Veneția. Am desființat secția și acum s-a trimis competența la Parchetul General și la parchetul curților de apel. Acest lucru este bine pentru că atunci când sunt abuzuri, cineva de la magistrați, de la procurorii generali, ar trebui să investigheze aceste abuzuri.

Acum există și alte progrese legate de aceasta, de exemplu standardele mai înalte în protecția drepturilor omului și combaterea discursului instigator la ură. Am fost pe deplin de acord și am făcut-o.

Și, de asemenea, făcând referire la modelul european  de bună practică în protejarea minorităților naționale din România, începând cu reprezentarea politică în parlament, care nu este la fel cu alte țări care de multe ori ne dau lecții de moralitate.

Și, nu în ultimul rând, luăm în mod deosebit în serios acele două aspecte privind executarea justiției.

Dar, aceasta este problema sistemică a administrației penitenciarelor. Acest lucru implică un efort bugetar – va dura ceva timp. Și problema finanțării presei și a partidelor politice.

Nu în ultimul rând, sunt încrezător că acest raport va fi util pentru evaluarea finală pe care Comisia Europeană, care a lucrat în strânsă coordonare pentru ultima pierdere a justiției, care face obiectul dezbaterii din Parlament care se va încheia în cele din urmă, această comisie europeană, să finalizeze mecanismul de verificare a cooperării României, care a rămas după toți acești ani sub o abordare discriminatorie a UE față de celelalte state membre.

Și, în sfârșit, rolul pozitiv al României în sprijinirea Ucrainei, în securizarea granițelor, în luarea refugiaților acestora și în multe lucruri care nu sunt vizibile din punct de vedere al securității, exportul culturilor etc.”, a spus Titus Corlățean.

APCE a făcut o serie de recomandări autorităților române în domeniul justiției, al luptei împotriva corupției, al executării hotărârilor Curții, al mass-media și al protecției persoanelor aparținând minorităților și grupurilor vulnerabile, pentru a-și îndeplini cât mai bine obligațiile asumate la aderarea la Organizație. Durabilitatea și eficacitatea reformelor vor trebui confirmate prin implementarea corespunzătoare a legislației, subliniază textul adoptat.

Adunarea și-a invitat Comitetul de Monitorizare „să continue să urmărească evoluțiile din țară în cadrul unei viitoare revizuiri periodice și să raporteze Adunării, dacă evoluțiile o justifică”.

România, care a aderat la Consiliul Europei în 1993, a fost supusă unei proceduri de monitorizare de către Adunarea Parlamentară până în 1997, iar apoi dialogului de post-monitorizare între 2000 și 2002.

Comitetul de Monitorizare, care întocmește rapoarte periodice de revizuire a tuturor statelor membre care nu fac obiectul unor proceduri specifice de monitorizare, a selectat România în 2019 pentru a face obiectul unui astfel de raport.

Sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE)  se desfășoară în perioada 10-14 octombrie, la Strasbourg.