Președintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlățean, a readus în atenție, în intervenția sa din plenul Senatului de astăzi, faptul că România va continua să sprijine Ucraina în eforturile acesteia de a face față agresiunii militare a Rusiei.
Totodată, Corlățean insistă pe o temă sensibilă, cea a situaţiei etnicilor români din statul vecin, pe care, reamintește liderul social-democrat, până acum chiar statul ucrainean i-a tratat profund incorect.
”În situația dramatică în care un stat, așa cum a fost el constituit, suferă o agresiune din partea unui alt stat cu o capacitate militară strategică uriașă, încălcând totuși niște principii fundamentale ale legalității internaționale, integritatea teritorială, suveranitate și frontiere, în astfel de circumstanțe, reacția trebuie să fie cea conform regulilor și ceea ce a făcut România până acum, nu singură, ci împreună cu familia europeană, euroatlantică din care face parte, a plecat de la respectarea acestor reguli pe care alții le invocă, dar nu le respectă. Am făcut acest lucru, deși avem lucruri dureroase din istorie care într-un fel poate ne-ar ghida spre a nu face așa ceva. România știe să respecte regulile dreptului internațional, știe să fie solidară cu suferința uriașă a oamenilor și aș spune acum foarte direct colegilor care își asumă o identitate creștină în această sală că ceea ce trebuie să facem pentru oamenii aflați în suferință, nu se face în contrapartidă sau așteptând să primim ceva în schimb. O facem pentru că așa este corect, să facem bine! Am avea foarte multe exemple de solidaritate la care ucrainenii nu s-ar fi așteptat din partea românilor și este bine să învețe ucrainenii despre ceea ce înseamnă identitatea și sufletul românesc”, a declarat Titus Corlățean.
Demnitarul susține că, deși contextul nu este unul favorabil, Ucraina trebuie să învețe din lecțiile de solidaritate date de România și să o respecte. Mai mult decât atât, spune demnitarul PSD, statul român trebuie să se manifeste cu mai multă fermitate pentru a-și atinge obiectivele și să învețe să spună și NU.
”Al doilea aspect se referă la etnicii români. Modul în care aceștia au fost tratați de-a lungul deceniilor inclusiv în Ucraina înainte de Maidan și în Ucraina sub guvernarea de orientare vestică după Maidan este o modalitate pe care niciodată statul român n-a acceptat-o și nu trebuie să o accepte! Modul discriminatoriu în care etnicii români au fost tratați privind prezervarea identității lor, dreptul la educație în limba maternă și multe alte lucruri sunt dureroase, de neacceptat și implică o datorie a statului mamă, România, să intervină. N-am văzut transformări fundamentale, și o spun cu regret, din partea noii orientări democratice de la Kiev. Doar că aceste lucruri, în perioadă de război, mai dificil să le abordezi în mod direct, atunci când îți mor zeci și sute de mii de oameni sau sunt răniți, când femeile sunt violate ca armă sistemică de soldatul rus eliberator, atunci când grădinițele și școlile sunt bombardate, când sunt distruse capacitățile civile de infrastructură, mai greu să vorbești despre aceste lucruri. Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să le abordăm, doar că va trebui să o facem la momentul în care va fi o stare de liniște, să le discutăm foarte direct cu autoritățile de la Kiev. Modalitățile sunt cele bilaterale, nu mai intru în detalii, la nivel politic înalt trebuie abordate cu coerență, fermitate și nu printr-o absență, așa cum am văzut în anii aceștia. Și în cadru multilateral, vă aduc aminte dacă cineva a uitat, Ucraina a dobândit statutul de candidat, avem în sfârșit mecanismele europene, plecând de la cele care privesc îndeplinirea unor standarde, în care, în sfârșit, România trebuie să fie strictă! Pentru că nu va fi și nu trebuie să fie avans, progres, în proiectul european al Ucrainei dacă nu îndeplinesc criteriile, e foarte simplu! Și noi am trecut prin asta, și alții trec, trebuie să învățăm să spunem și NU”, a mai punctat liderul social-democrat.
Intervenția sa a avut loc la proiectul de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:
- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind acordarea de asistență macrofinanciară excepțională Ucrainei, consolidarea fondului comun de provizionare prin garanții din partea statelor membre și prin provizionare specifică pentru anumite datorii financiare legate de Ucraina garantate în temeiul Deciziei nr. 466/2014/UE și de modificare a Deciziei (UE) 2022/1201. - COM(2022) 557 final.
