Ziua a opta a Festivalului BABEL-între vulnerabilitate, spectacol stradal și ritual scenic

Sâmbătă – 14 iunie, Festivalul Internațional BABEL 2025 a avut un program dens și vibrant, care a pus în lumină diversitatea formelor teatrale contemporane și capacitatea artei de a transforma spațiul public în scenă vie. De la ateliere și performance-uri intime, până la instalații vizuale, happening-uri muzicale și dans vertical, orașul Târgoviște a respirat prin și pentru teatru.

Ziua a început la ora 11:00, cu „Întâlnirile Babel” în foaierul Teatrului „Tony Bulandra” – un spațiu al dialogului deschis între artiști, public și invitați. În paralel, la Studioul „Hugo Wolff”, regizorul și pedagogul Scott Johnston a susținut workshopul „Devising Devices”, în care a explorat tehnici de creație colectivă. În același timp, în Piața „Mihai Viteazul”, publicul a fost invitat să descopere două manifestări performative inedite: „Teatru la cutie”, un poiect conceput de Ana Maria Cucută Sandu și prezentat de Teatrul „Tony Bulandra”, și un happening interactiv propus de studenții Facultății de Teatru din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța.

De la ora 12:00, Scott Johnston a revenit cu atelierul „4:48 Psychosis – Unlocking Non-Narrative Text”, dedicat actorilor interesați de explorarea textului dramatic non-linear, inspirat din scriitura radicală a lui Sarah Kane.

La 13:00, cei mai mici spectatori au avut parte de o experiență sensibilă și poetică în Piața „Mihai Viteazul”, unde s-a jucat spectacolul „Tărâmul șoriceilor”, în regia și coregrafia lui Taisuke Sasaki, o producție România-Japonia ce a adus în prim-plan un limbaj scenic coregrafic destinat copiilor de peste 3 ani.

După-amiaza a continuat la ora 17:00, în Sala Studio „Mihai Dimiu”, cu spectacolul britanic „Who’s The Dummy?”, o comedie scurtă, incisivă și plină de umor, semnată de Dave Simpson, în regia lui James Quinn și Amelia Griffiths, produsă de Rising Moon Productions.

Seara a adus teatrul în stradă, la 18:00, prin spectacolul vizual „Pe străzile Parisului”, coordonat de profesorul Mihai Mălaimare. Statui vivante și momente de animație stradală au populat Piața „Mihai Viteazul”, atrăgând publicul într-o atmosferă onirică, în care orașul s-a transformat într-un spațiu poetic în mișcare.

Unul dintre cele mai emoționante și așteptate momente ale zilei a avut loc la ora 20:00, în Sala Mare a Teatrului „Tony Bulandra”, unde a fost prezentat spectacolul-instalație „Crumbs”, realizat de Monika Wachowicz și adus de Institutul Grotowski din Wrocław, Polonia. Spectacolul a propus o experiență performativă profundă, în care corpul feminin, memoria și trauma au fost rescrise în gest, pământ, apă și tăcere. Publicul a fost martorul unei confesiuni dezgolite, a unei traversări ritualice ce a marcat profund sala, lăsând în urmă o tăcere densă, imposibil de spart prin aplauze.

Tot de la ora 20:00, în Piața „Mihai Viteazul”, ritmurile deșertului au prins viață în happening-ul muzical „Sahara Night”, susținut de Massini Cultural Association for Performing Arts din Algeria, care a adus o explozie de sunet și mișcare în mijlocul orașului.

La ora 21:00, publicul s-a reunit în fața Teatrului pentru spectacolul în aer liber „La Fin”, semnat de Jarosław Fret și Monika Wachowicz, tot din partea Institutului Grotowski. O creație vizuală și meditativă, spectacolul a fost o reflecție asupra finalității, a pierderii și a transformării, desfășurată cu o forță poetică intensă.

Ziua s-a încheiat spectaculos la ora 22:00, cu spectacolul de dans vertical „Radar”, creat de Wanda Moretti și compania italiană Il Posto. Fațadele clădirilor au devenit suprafețe coregrafice, iar corpurile dansatorilor au sfidat gravitația, transformând arhitectura urbană într-un partener de scenă.

14 iunie, ziua a opta a Festivalului BABEL, a fost o zi a revelațiilor scenice, în care teatrul a ieșit din convenții și a intrat în viața orașului. Fiecare spațiu – fie că a fost o piață, o sală, o fațadă sau o tăcere – a devenit un canal de comunicare profundă între artist și public. O zi în care emoția nu a fost jucată, ci trăită – cu intensitate, cu sinceritate, cu artă.