Efect de bumerang: creșterea fiscalității generează explozia restanțelor la bugetul statului!
În trimestrul al treilea din 2025 , valoarea totală a datoriilor restante către bugetele statului raportate la firmele din România a ajuns la 76,7 miliarde lei, în creștere față de 74,1 miliarde lei în T2 2025, potrivit platformei de analiză financiară RisCo.ro.
- Numărul companiilor care figurează cu restanțe a crescut de la 42.387 în T2 la 43.665 în T3- o tendință clară de acumulare a datoriilor fiscale!
Cea mai mare parte a datoriilor revine bugetului de stat, unde firmele au acumulat 57,8 miliarde lei în trimestrul 3 al acestui an. Urmează bugetul asigurărilor sociale, cu 14,12 miliarde lei, bugetul de sănătate, cu 4,27 miliarde lei și bugetul asigurărilor pentru șomaj, cu 518 milioane lei. Structura datoriilor arată că ponderea cea mai mare rămâne la bugetul de stat, dar și contribuțiile sociale continuă să crească.
Din totalul general, 1,78 miliarde lei sunt datorii contestate de către companii, majoritatea aferente bugetului de stat (1,73 miliarde lei).
București, Ilfov și Constanța – centrele cu cele mai mari datorii!
Bucureștiul rămâne pe primul loc în topul datoriilor, cu 29,99 miliarde lei și peste 17.000 de firme restante.
Pe locurile următoare se află Ilfov cu 7,14 miliarde lei și Constanța cu 3,34 miliarde lei, urmate de Timiș, Sibiu, Buzău și Hunedoara, fiecare cu datorii de peste 2 miliarde lei.
Construcțiile și comerțul, cele mai vulnerabile domenii
Pe sectoare, construcțiile conduc clasamentul, cu 5,34 miliarde lei datorii restante. Urmează comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului cu 4,84 miliarde lei, comerțul specializat cu 2,89 miliarde lei și industria chimică cu 2,35 miliarde lei.
În lumina acestei analize realizată de specialiștii risco.ro, pachetele de măsuri pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament și care vizează creșterea fiscalității, nu doar că nu-și atinge scopul, acela de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat, dar a generat creșterea restanțelor fiscale care, împreună cu nivelul ridicat al datoriilor contestate, reflectă o presiune financiară generală asupra mediului economic.
