Se ”ascut” instrumentele de luptă împotriva traficului internațional de minori! Corlățean: ”Exploatarea sexuală a copiilor este o realitate”!

Plenul Senatului a adoptat, astăzi, 17 iunie, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, legat de protecția minorilor.

Practic, senatorii au aprobat modificarea articolului 374 din Codul penal, care vizează combaterea mai eficientă a exploatării sexuale online a copiilor, cu 78 de voturi pentru, 5 abțineri și 31 împotrivă.

Inițiatorii arată că modificarea propusă se impune în lupta împotriva traficului internațional al minorilor, iar Codul Penal trebuie să reflecte instrumente de luptă adaptate noilor vremuri.

• O modificare importantă este înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”.
• Proiectul stabilește și noi limite de pedeapsă: „producerea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, cea mai gravă formă, este sancționată cu închisoare de la 5 la 12 ani”, „promovarea sau expunerea acestora se pedepsește cu închisoare de la 3 până la 10 ani”, iar „procurarea, deținerea, stocarea, distribuirea sau punerea la dispoziție” cu pedepse între 2 și 7 ani.
• Sunt majorate și pedepsele pentru accesarea materialelor, de la 1-3 ani la 1-5 ani de închisoare, și pentru participarea la spectacole cu astfel de conținut, de la 1-5 ani la 2-7 ani.

Necesitatea redefinirii și redenumirii incriminării

Initiativa legislativa propune, totodată, redefinirea și redenumirea marginala a infractiunii, din „pornografie infantila” în „operatiuni cu materiale ce contin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Aceasta modificare nu are un caracter pur terminologic, ci răspunde unei necesitati reale de corectare conceptuală. Temenul „pornografie” este asociat, in mod traditional, cu produse destinate stimulării sexuale a adultilor și cu zone de expresie care, în anumite limite, pot fi tolerate sau reglementate din perspectiva libertatii de exprimare. Or, în cazul minorilor, un asemenea concept este pro fund impropriu. Materialele incriminate de art. 374 din Codul penal nu reprezintă simple continuturi cu caracter obscen, ci documentează, reproduc sau simuleaza abuzuri sexuale asupra copiilor, constituind, în esență, o forma de exploatare sexuala grava și continua a acestora. Utilizarea termenului „pornografie” risca sa minimizeze gravitatea faptelor, să induca perceptia unei conduite imorale, dar nu profund violente și sa dilueze statutul copilului ca victima a unei infractiuni grave. Prin folosirea noțiunii de „operatiuni cu materiale ce contin abuzuri sexuale asupra minorilor” se realizeaza o descriere fidela a realitatii infracționale, o delimitare clara față de pornografia adulta și o accentuare a caracterului de abuz și exploatare. Totodată, termenul „operațiuni” este consacrat în legislatia penala pentru a desemna ansambluri de activitati ilicite complexe, incluzind producerea, distribuirea, procurarea, detinerea, promovarea sau facilitarea accesului la materiale ilegale, fiind utilizat și in alte incriminări din Codul penal (de ex., art. 365, art. 250[, art. 251, art. 313 sau art. 426).Redefinirea și redenumirea incriminării sunt în concordanță cu Rezolutia Parlamentului European din 11 martie 2015, cu Directiva 2011/93/UE, cu Conventia de la Lanzarote și cu Raportul de implementare al Comitetului de la Lanzarote din 10 martie 2022, care, prin Recomandarea 11-1, invita in mod expres statele părti sa renunțe la termenul „pornografie infantilă” și sa utilizeze termenul „material de abuz sexual asupra copiilor” (CSAM), contribuind astfel la claritatea normei penale și la consolidarea protectiei minorilor, se arată în expunerea de motive.

 

”Acest proiect de lege reflectă, din păcate, o realitate extrem de tristă, iar istoricul României, în acești ani, a fost negativ, ca să fiu ponderat, în ceea ce privește traficul de persoane, exploatarea ființelor umane, inclusiv a minorilor. Exploatarea sexuală a copiilor este o realitate în țară, dar și în afara ei. Din acest punct de vedere, acest proiect de lege este extrem de binevenit”, a arătat senatorul Titus Corlățean, unul dintre semnatarii proiectului de lege.

El a pus accent și pe relevanța proiectului în plan internațional.

”Acest tip de soluții s-ar putea să fie relevante inclusiv în dialogul României cu alte state, nu în sensul de a da lecții, dar de a fi mai fermi în anumite luări de poziție. De-a lungul anilor, lucrând alături de alți colegi, am descoperit niște chestiuni foarte dureroase pentru sistemele naționale respective, de exemplu în cazul Norvegiei. Faptul că acei copii, când au fost preluați și distribuiți în foster families (familii de încredințare), acest tip de activități au ascuns apariția graduală a unei industrii de distribuire a copiilor în sistem pe tot felul de interese, inclusiv rețele de pedofilie… am transmis autorităților norvegiene că există o problemă foarte gravă în sistem și, abia după ce s-a rezolvat cazul românesc prin repatrierea copiilor, a început ancheta asupra unor rețele existente în sistemul norvegian. Unul dintre responsabilii Barnevernet de exemplu a fost identificat, prin ancheta penală, ca având în calculatorul său 100 000 de fotografii pornografice, pedofilie, în special cu copii luați de la familii și distribuiți în acest sistem. Pedofilie, acest lucru e o realitate. În Suedia, sunt cazuri semnalate de părinți cărora le-au fost luați copiii, cazul cunoscut al unui medic suedez căruia i-a fost luată fata și care a fost exploatată sexual, violată de două ori, în familia de încredințare, de așa-zisul tată de încredințare. Vorbim de cazuri reale, iar acest tip de soluții s-ar putea să devină relevante la nivel european”, a mai explicat Corlățean.

Parcursul legislativ continuă prin transmiterea proiectului către Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională.