Senatorii au respins propunerea AUR privind reducerea vârstei de răspundere penală a minorilor!

Propunerea legislativă  care vizează reducerea pragului răspunderii penale de la 14 la 12 ani pentru omor sau alte fapte grave a stârnit discuții aprinse, astăzi, în plenul Senatului.

Este vorba despre L205/2026 inițiată de parlamentarii  AUR.

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta propunere legislativă de modificare și completare a dispozitiilor din Codul penal vizează limitele răspunderii penale a minorului, în sensul coborarii pragului de la care poate interveni răspunderea penală pentru savârsirea anumitor infractiuni contra vietii,integritatii corporale,sanatatii si patrimoniului sub varsta de 14 ani, cu mentinerea unei raspunderi conditionate de existenta discernămantului în forma actuală, Codul penal stabileste că minorul care nu a împlinit varsta de 14 ani nu răspunde penal, iar minorul cu varsta între 14 Si 16 ani raspunde penal numai dacă se dovedeste ca a săvarsit fapta cu discernamant, în timp ce minorul care a împlinit varsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii. Necesitatea interventiei legislative este determinată de evolutia fenomenului infractional în randul minorilor, de frecventa și gravitatea unor fapte violente comise de copii aflati sub pragul actual al răspunderii penale, precum și de dificultătile structurale ale reactiei instituționale în situatiile în care autorii unor fapte de o gravitate exceptională nu pot fi supusi niciunei forme de răspundere penală, indiferent de gradul de maturizare ori de întelegerea consecintelor actelor comise.

• Corlățean subliniază că argumentul central este că minorii sub 14 ani nu au discernământul necesar pentru a înțelege pe deplin gravitatea faptelor lor

Senatorii au respins inițiativa legislativă privind reducerea vârstei de răspundere penală, în contextul în care jurisprudența CEDO subliniază necesitatea ca măsurile aplicate minorilor să fie adaptate vârstei și să aibă un caracter educativ, nu punitiv. Acest aspect a fost subliniat de președintele Comisiei pentru politică externă, senatorul de Dâmbovița, Titus Corlățean. El este de părere că reacția statului în astfel de situații trebuie să fie una de protecție și intervenție socială, nu de pedeapsă penală.
Mai mult, acesta  a avertizat asupra riscurilor juridice (de a contrazice standardele internaționale privind drepturile copilului și să fie considerată contrară normelor europene și internaționale în cazul în care nu garantează o abordare reabilitatoare).

”Dincolo de discursul vijelios, eu aș îndemna să se facă o clară distincție între centrele speciale de reeducare pentru minori și pușcăria. Iar pentru astfel de lege, România va fi condamnată foarte rapid la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Așa că vom vota împotrivă”, a spus Corlățean.

Senatul este prima cameră sesizată.