Corlățean a avertizat la Tirana: Cazul retrocedării Casei Iorga din Saranda, un impediment major, pentru Albania, în procesul de aderare la UE!
Epopeea procesului de retrocedare a Casei Iorga din Saranda (Albania), fost sediu al Institutului Cultural Român și un edificiu important pentru istoria națională continuă și în prezent.
Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a ridicat din nou această problemă, în cadrul reuniunii Subcomisiei APCE pentru implementarea hotărârilor CEDO (Tirana, 4-5 iulie 2024), unde a participat, în calitate de membru ai Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).
Statul român a recuperat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă în 2005, Casa Iorga din Saranda, dar nu a fost pusă în executare până în acest moment!
La prezentarea stadiului implementării, de către Albania, a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și audierea cu tema Follow-up la cel de-al patrulea Summit al Consiliului Europei (Reykjavik, mai 2023): întărirea rolului comisiilor APCE în asumarea responsabilității guvernelor naționale pentru implementarea hotărârilor CEDO, demnitarul român a salutat încheierea procesului de monitorizare propriu-zisă a obligațiilor și angajamentelor Albaniei față de Consiliul Europei, ca o recunoaștere a progreselor înregistrate de autoritățile de la Tirana, în acest sens, dar, în context, a arătat că neimplementarea, de către Albania, a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, inclusiv în cazul Casei Iorga din Saranda, pe care statul român a recuperat-o printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă în 2005, dar care nu a fost pusă în executare până în acest moment, constituie un impediment major, pentru Albania, în negocierea capitolelor 23 (sistem judiciar și drepturi fundamentale) și 24 (justiție, libertate și securitate) aferente procesului de aderare la Uniunea Europeană.
La cel de-al doilea punct al ordinii de zi, senatorul Corlățean a luat cuvântul în numele Comisiei de monitorizare, al cărei membru este și a subliniat că, în pofida faptului că responsabilitatea implementării hotărârilor CEDO, potrivit Convenției Europene a Drepturilor Omului, revine Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, APCE a promovat dintotdeauna o implicare proactivă a parlamentelor naționale în acest proces.
Senatorul Corlățean a arătat că există diverse modalități în care Comisia de monitorizare a APCE poate derula procedura de monitorizare și, respectiv, poate angaja răspunderea autorităților statului membru vizat. Astfel, a arătat că problema neimplementării hotărârilor CEDO poate fi ridicată, de Comisia pentru monitorizare, în patru feluri diferite: (1) pe parcursul pregătirii rapoartelor, notelor de informare și declarațiilor, (2) în timpul organizării de audieri pe teme specifice, (3) prin cooperarea strânsă cu Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) – solicitarea de avize referitoare la compatibilitatea proiectelor de lege sau a legislației în vigoare, cu standardele internaționale în materia drepturilor omului – și, nu în ultimul rând, (4) în cadrul raportului anual al comisiei, prezentat în plenul Adunării, privind stadiul procedurii de monitorizare.
